1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Cetăţenia europeană poate fi şi cumpărată

Dacă banii nu aduc neapărat fericirea, măcar oferă deţinătorilor şansa intrării pe uşa din dos în familia celor cu paşaport european. Ciprul este doar una din aceste căi lăturalnice de acces într-un spaţiu rîvnit.

Uniunea Europeană stîrneşte sentimente contradictorii: este vorbită de rău, dar mai toţi sunt bucuroşi să facă parte din tot mai numeroasa ei familie. Numărul cetăţenilor cu paşaport european sporeşte nu doar prin aderarea ţării lor la Uniune ci şi prin darea de mînă pe care unii dintre ei o au, fără a fi neapărat originari din statele membre. Ei îşi pot cumpăra cetăţenia europeană, sau ea le poate fi acordată, ca răsplată sau despăgubire. În acest din urmă caz, Ciprul este adresa potrivită. Înainte de criză, condiţia ca aspirantul la un paşaport cipriot, deci european, să-l şi obţină, era extrem de selectivă: depunătorul trebuia să fi avut depuse cel puţin 15 milioane de euro în băncile cipriote, pe o durată minimă de 5 ani. Criza a dus la o scădere a preţurilor, aşa încît, a anunţat recent preşedintele ţării Nikos Anastasiades, 3 milioane de euro ajung spre a avea în buzunar noul paşaport care netezeşte posesorului calea unor afaceri promiţătoare în Europa.

Această subită generozitate a autorităţilor din insula anticei zeiţe a frumuseţii are virtuţi sedative: spiritele magnaţilor ruşi care au pierdut odată cu criza astronomice sume la băncile cipriote, trebuie calmate.

Deşi dubioase, aceste reguli ale acordării cetăţeniei europene contra cost sunt practicate şi în alte state ale Uniunii. Ele devin de-a dreptul scandaloase ştiind că cetăţeni din terţe ţări, care lucrează, care şi-au creat o existenţă, un rost de viaţă pe teritoriul Uniunii, aşteaptă ani la rînd obţinerea paşaportului european. Nu mai puţin surprinzătoare este varietatea criteriilor după care fiecare stat al UE acordă străinilor, cetăţenia.

Într-un dialog cu Deutsche Welle, liderul ecologist, euro-deputatul, Jan Philipp Albrecht, a pledat în favoarea unor criterii unitare în toate statele membre ale Uniunii. Pe bună dreptate. Pînă în anul 2001 în Irlanda se putea obţine uşor cetăţenia. La ora actuală doar o garanţie în valoare de 500.000 de euro, prin investiţii în domeniul public, în educaţie, sectorul medical, artă şi sport, este preţul unei permisiuni de şedere. În Portugalia, cumpărarea unui imobil de cel puţin 160.000 de euro îi oferă amatorului obţinerea rîvnitului document. Spania intenţionează să aplice metoda portugheză. Ungaria condiţionează acordarea noului buletin de identitate de achiziţionarea, de către cei interesaţi, a unor obligaţiuni de stat. În mai toate statele UE, străinii sunt originari din ţările emergente, din Rusia, China, India.

Ţara care recurge oficial şi elegant la servicii publicitare şi de consultanţă este Austria. Acolo îşi are sediul celebra firmă „Henley&Partners”. Condiţiile impuse de Austria viitorilor deţinători ai unui paşaport european sunt legale, nobile şi restrictive. Persoana trebuie să se fi distins prin performanţe cu totul ieşite din comun în interesul Republicii. Între aceştia, se numără, de pildă, un investitor saudit şi soprana rusă, Anna Netrebko.

In schimb, cetăţenii de rînd care urmează căile bătătorite ale obţinerii unui paşaport austriac, au cele mai dificile oprelişti de înfruntat în republica din Alpi. Profesorul Dietrich Tränhardt, de la Universitatea din Münster, expert în domeniul migraţiei, recunoaşte că banii, averile, investiţiile sunt cheile ce deschid cel mai uşor uşile Uniunii.

Expertul german nu crede că politica de încetăţenire a străinilor în Uniunea Europeană se va modifica foarte curînd. Fiindcă, sub impactul crizei, chestiunea este dezbătută doar în culise şi cu maximă precauţie.