1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cetăţenii din Serbia, Macedonia şi Muntenegru vor călători fără vize în UE

17 decembrie 2009

Este un pas important în direcţia integrării europene a acestor ţări. Încă în 2003, Bruxelles-ul a stabilit obiectivul extinderii spre Balcanii de Vest.

https://p.dw.com/p/L4H4
În schimb, cei din Albania, Kosovo şi Bosnia-Herţegovina au nevoie în continuare de vizăImagine: picture alliance/dpa

La prima vedere, ridicarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii din Serbia, Macedonia şi Muntenegru reprezintă un semnal pozitiv pentru întreaga regiune. Pe de altă parte, decizia Consiliului de Miniştri din UE s-ar putea solda cu o serie de tensiuni în interiorul Balcanilor de Vest, din cauza dezamăgirii care s-a instalat în Albania, Kosovo şi Bosnia-Herţegovina, state ai căror cetăţeni nu vor avea încă dreptul să călătorească în Uniunea Europeană fără vize. Motivul invocat de Bruxelles este că aceste ţări nu îndeplinesc, la ora actuală, condiţiile pentru eliberarea paşapoartelor biometrice. Tanja Fajon, raportor al Parlamentul European, consideră că a fost comisă o greşeală:

"Poate că la acea vreme a fost o decizie bună din punct de vedere tehnic, dar a avut un foarte puternic impact negativ asupra regiunii la nivel politic. În Bosnia-Herţegovina, unele grupuri etnice vor beneficia de dreputul să călătorească în Uniunea Europeană fără vize, în timp ce bosniacii musulmani nu se vor bucura de această nouă libertate. Prin noua politică a vizelor, îi izolăm pe aceşti oameni şi generăm o nouă divizare în Balcanii de Vest", este de părere Tanja Fajon."

O nouă divizare pe baza apartenenţei etnice ?

Începând din 19 decembrie, sârbii şi croaţii din Bosnia nu vor avea nevoie de viză pentru a călători în Uniunea Europeană, din moment ce au şi paşapoarte sârbeşti, respectiv croate, însă musulmanii bosniaci nu au un al doilea paşaport. Numeroşi politicieni protestează împotriva noilor reglementări, opinând că acestea ar crea două clase diferite de cetăţeni în Europa de Sud-Est, pe baza apartenenţei etnice. Printre aceşti critici ai noului regim de vize se numără Christian Schwarz-Schilling, fostul reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia-Herţegovina. În schimb, Zoltan Martinusz, reprezentant al Consiliului de Miniştri, dezminte acuzaţiile cu argumentul că Albania şi Bosnia-Herţegovina nu au îndeplinit, pur şi simplu, condiţiile, cum ar fi controalele vamale competente şi funcţionale sau introducerea unor paşapoarte biometrice, mai greu de falsificat decât oricare alt document. El a explicat:

"În Bosnia-Herţegovina, părea imposibil să fie îndeplinite premizele pentru liberalizarea regimului de vize. În plus, aceste condiţii au fost stabilite de Comisia Europeană, ca rezultat al unei decizii obiective, nu al unor criterii politice."

Dezamăgirea din Kosovo şi Bosnia-Herţegovina le-ar putea da apă la moară naţionaliştilor

Mulţi observatori nu sunt însă prea convinşi de aceste lucruri. În special în Kosovo şi Bosnia-Herţegovina se simte tot mai multă frustrare în ceea ce priveşte relaţiile cu Uniunea Europeană. Agron Bajrami, redactor-şef al revistei kosovare Koha Ditore, a declarat:

"Noi privim spre Uniunea Europeană, dar şi-a îndreptat, oare, şi Bruxelles-ul privirea spre noi? În ce măsură este dispusă Uniunea să se gândească într-adevăr la Balcanii de Vest ca la o parte integrantă a Europei? Aşa cum ei au nevoie de veşti bune din regiunea noastră, în ceea ce priveşte dezvoltarea democratică, şi noi aşteptăm veşti bune de la Uniunea Europeană şi chiar mai mult..."

Dezamăgirea generală din Kosovo şi Bosnia-Herţegovina e periculoasă şi le-ar putea da apă la moară forţelor naţionaliste şi extremiste. Ambele state au un rol crucial în asigurarea stabilităţii în regiune, un aspect central al politicii Uniunii Europene în Balcanii de Vest.

Autori: Anna Corves / Alexandra Sora
Redactor: Rodica Binder