Ceremonia funebră în memoria fostului preşedinte Johannes Rau

România a fost reprezentată de ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu. Serviciul divin a fost celebrat de episcopul Wolfgang Huber, preşedintele Consiliului Bisericii Evanghelice din Germania.

Omul politic social-democrat, care a fost preşedintele Germaniei între 1999 şi 2004 a încetat din viaţă pe 27 ianuarie la vîrsta de 75 de ani în urma unei lungi şi grele suferinţe. In această după amiază Johannes Rau a fost înmormîntat în cimitirul din Berlin, Dorotheenstädtische Friedhof, unde îşi dorm somnul de veci multe personalităţi de seamă ale Germaniei. Pe întreg teritoriul Germaniai steagurile au fost cobotîte în bernă. Al optelea peşedinte al Germaniei, protestant angajat şi membru militant al partidului social-democrat, reprezentînd aripa de stînga şi-a încheiat mandatul de cinci ani, la 1 iulie 2004. SEfa executivului de la Berlin Angela Merkel a apreciat că Germania a pierdut prin dispariţia lui Rau un personaj excepţional, un om politic apreciat, un democrat exemplar şi un preşedinte foarte iubit. Intreaga clasă politică germană l-a omagiat pe Rau ca pe un mare om de stat a cărui deviză a fost mereu: reconciliere şi nu divizare. Patriot, dar nu naţionalist, Johannes Rau a intrat în politică în 1957 pentru că nu a vrut să accepte divizarea Germaniei.

Intre 1978-1998, timp de 20 de ani Johannes Rau a condus guvernul din cel mai populat land al Germaniei Renania de Nord-Westfalia, cu 18 milioane de locuitori. Johannes Rau şi-a tras seva din credinţa lui exemplară, a subliniat episcopul Huber evanghelic. El era cunoscut din acest motiv şi ca „fratele Johannes“, care făcea mereu trimiteri la textele biblice. Fostul preşedinte al Germaniei a pledat pentru o globalizare cu faţă umană şi pentru dialogul dintre religii, care iată se dovedeşte acum a fi mai necesar ca oricînd. Actualul preşedinteal Germaniei Horst Koehler a afirmat în cuvîntarea ţinută în Domul berlinez că Johannes Rau şi-a cîştigat respectul semenilor,dar şi dragostea lor. Felul său deschis, capacitatea de a intra în vorbă cu oricine, interesul pentru problemele celorlalţi, experineţa şi capacitatea de a veni în ajutorul celor afalaţi la nevoie, humorul său au contribuit la imaginea sa de“ părinte al landului“ pe care l-a condus cu succes timp de 20 de ani. El a reprezentat Germania în străinătate cu credibilitate şi convingere. Pe 16 februarie 2000, Rau a fost primul şef de stat german care a luat cuvîntul în limba germană în faţa Knesset-ului israelian, unde şi-a exprimat satisfacţia faţă de stadiul relaţiilor germano-israeliene. Acelaş lucru a fost valabil şi pentru relaţiile cu Polonia. El a pledat toată viaţa pentru o amintire comună a trecutului. Rau a dorit ca germanii să recunoască răul produs de pe teritoriul lor, ca ei să-şi amintească mereu de Holocaust şi de crimele comise contra Poloniei şi a altor popoare şi naţiuni dar în acelaş timp a dorit ca şi suferinţele individuale ale milioanelor de germani care au pierit în bombardamente, în refugiu şi în deportare să nu fie date uitării“, a amintit preşedintele Horst Koehler.

La rîndul lui preşedintele Austriei Heinz Fischer a subliniat că Johannes Rau a trăit şi a activat pentru ca în Germania nimeni să nu se mai teamă. Rau a fost un european convins, care a avut enorm de mulţi prieteni în Europa şi pretutindeni. El a fost un umanist social şi consensual, impregnat de o profundă religioazitate. Om al convingerilor şi al fidelităţii faţă de sine şi proncipiile sale, Johannes Rau a dus pretutindeni mesajul unei Germanii conştiente de responsabilitatea ei, ataşată ideii de reconciliere între propoare, purtătoare a unui mesaj de pace, justiţie şi democraţie.