1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Cercul vicios

Românii din Italia, cazul Mailat, deficitara integrare a romilor rămîn subiectele unor reportaje şi analize apărute în presa apuseană. Care se ocupă în continuare şi de altă problemă perenă: perspectivele păcii în O.M.

default

La 12 ani, Mona Stanescu, participa, în 2002, împrecună cu alţi 23 de copii romi, la cursuri de matematică la Iveşti, organizate de fundaţia germană Ebert în cooperare cu autorităţile locale. Şcolarizarea lor a durat 6 luni. Se estima atunci că doar 30 la sută din romii din România sunt alfabetizaţi.

„In noile bidonviluri ale Romei”, se intitulează un reportaj apărut în ziarul berlinez Die Welt, despre masiva imigraţie românească din Italia. Imigraţie care, potrivit reportajului, ar fi dus la sporirea criminalităţii în această ţară.

„Cu 550.000 de oameni, românii constituie grupul cel mai numeros din rîndul celor 3 milioane de imigranţi din Italia. Numărul delictelor comise de români e mare, motiv pentru care autorităţile colaborează cu poliţişti români”.

Sarabanda învinuirilor mutuale

Reportajul aminteşte de asasinarea Giovannei Reggiani şi de efectele cazului Mailat: expluzarea a cel puţin 177 de români. „Potrivit ministerului italian de interne, ar trebui repatriaţi însă mii de români”, precizează autorul, evocînd şi excesele extremei drepte intaliene, maltratarea şi spitalizarea unor români nevinovaţi precum şi lozincile rasiste ale fasciştilor locali. Citim în continuare: „potrivit unui sondaj, 80 la sută dintre italieni se tem de romi, cărora li se atribuie vina pentru numărul crescînd al delictelor. In Italia lucrurile stau în prezent aşa: italienii se temd e români, şi nu vor să aibă de-aface cu ei, românii dau vina pe romi, iar romii italieni îi înjură pe romii din România”.

Aceiaşi temă constituie şi punctul de plecare al unui substanţial articol apărut în Neue Zuercher Zeitung sub semnătura lui Mircea Cărtărescu. Potrivit lui, „evenimentele de la Roma au încins spiritele în România. Unde domneşte indignarea din pricina discriminării românilor, fără să se realizeze la ce discriminare masivă sunt supuşi romii din România. E uşor să dai vina pe ţigani şi să te plîngi neîncetat de proasta imagine externă pe care o crează României confuzia dintre români, toţi cetăţeni onorabili, paşnici, harnici şi dotaţi cu toate virtuţile strămoşeşti, şi ţiganii, acest ‚popor surogat’, după cum îi descriu glumele noastre prosteşti şi rasiste”. In fapt, „problema ţiganilor în România se datorează politicii româneşti faţă de ei şi nu inferiorităţii rasei lor”, mai notează textual scriitorul român.

Necesara schimbare de mentalitate

După un excurs istoric evocînd unicitatea europeană a robiei romilor din ţările româneşti şi avatarurile existenţei lor de-a lungul veacurilor trecute, scriitorul român deplînge "pasivitatea instituţiilor, a statului şi a bisericii în această chestiune. Atitudinea noastră rasistă faţă de ţigani – prelungeşte drama ciocnirii celor două etnii”, relevă autorul revendicînd spargerea unui multisecular „cerc vicios, care–şi cere preţul său, aşa cum a reieşit din nefericitul episod de la Roma”.

Intre şansa succesului şi riscul eşecului

In răstimp, majoritatea ziarelor occidentale analizează în continuare summitul de la Annapolis, evaluînd cu mai mult sau mai puţin optimism şansele de pace din OM. De Volkskrant din Haga consideră că întîlnirea a fost un succes, dar solicită „menţinerea presiunilor americane” asupra israelienilor şi palestinienilor. Francezii de la Le Monde şi Presse de la Manche sunt mai sceptici, în vreme ce la Repubblica din Roma afirmă că încercarea moarte n-are şi că „liderii israelian şi palestinian n-au în fond ce pierde”, dacă riscă să mizeze pe cartea păcii.

Frankfurter Rundschau evidenţiază avantajul considerabil reprezentat de prezenţa în bloc, la acest summit, a lumii arabe, "fără de care pacea nu se va putea realiza". Dar ziarul relevă că e nevoie de fapte, în speţă de ajutoare economice şi de satisfcarea nevoii de securitate a statului evreu, „fără de care israelienii nu vor pune umărul” la efortul soluţionării unor chestiuni arzătoare, precum statutul Ierusalimului, repatrierea refugiaţilor şi cursul viitoarelor frontiere.

Mitteldeutsche Zeitung nu crede că pacea se poate obţine „sub presiunea timpului”. Neue Westfaelische din Bielefled scoate în evidenţă slăbiciunea internă a liderilor israelian şi palestinian. Iar Financial Times Deutschland reliefează scindarea palestinienilor şi "capacitatea extremiştilor din ambele tabere" de a torpila prin violenţe orice înţelegere.