Cenzura în Germania

Între ei, Isus şi Mahomed. E bine? E rău? Aflat la Washington, în SUA, ministrul german de interne Wolfgang Schaeuble a criticat vehement decizia suspendării operei lui Mozart. „Nu pot, nu vreau să cred că s-a întîmplat aşa ceva. Dacă e adevărat e ridicol. Am să-i spun acest lucru directoarei Operei din Berlin şi am s-o întreb dacă nu cumva a înnebunit”, a anunţat demnitarul german la Washington, înainte de a deschide miercuri „Conferinţa islamică” din capitala Germaniei. „Islamul e o parte a Germaniei şi a Europei. Dar trebuie să-i edificăm pe cetăţenii noştri musulmani că este în propriul lor interes să accepte regulile de bază ale societăţilor noastre, dacă doresc să trăiască la noi”, a adăugat ministrul german de interne, referindu-se la prezumtivele ameninţări islamiste la adresa operei Idomeneo. Critici virulente a suscitat decizia directoarei operei berlineze şi din partea cancelarului Angela Merkel şi a multor artişti şi comentatori. Potrivit lor, demersul reprezintă un soi de autocenzură cît se poate de pernicioasă

Motivîndu-şi hotărîrea de suspendare a punerii în scenă a unei creaţii critice faţă de religie, directoarea Operei din Berlin a afirmat că doreşte „să evite periclitarea salariaţilor şi publicului instituţiei pe care o conduce”.

Temerile ei se bazează pe o analiză a poliţiei locale, efectuate la cererea ministrului de interne al landului Berlin. Conform analizei, piesa, care a văzut lumina rampei acum 3 ani, ar reprezenta acum „un risc incalculabil”. Această presupunere se întemeiază la rîndul ei pe prezumţia că musulmanii şi-ar putea vedea lezate sentimentele religioase.

Dincolo de faptul că acest lucru ar fi regretabil indiferent de ce religie sau confesiune ar fi vorba, se pun mai multe întrebări. Se lezează oare într-adevăr sentimentele credincioşilor islamici? Sau ale creştinilor? Sau ale budiştilor? Sau ale adepţilor mitologiei greceşti? Fiindcă la toţi aceştia se referă spectacolul regizat de Hans Neuenfels. Care-şi expune poziţia critică faţă de rolul religiilor şi zeilor în genere, într-o scenă dramatică, în care capetele tăiate ale lui Isus, Buda, Mahomed şi Poseidon sunt aşezate alături pe nişte scaune.

Or, un spectacol critic faţă de religie în genere, nu e cîtuşi de puţin un atac sau un demers ostil exclusiv la adresa Islamului. Nu există nici o justificare pentru un astfel de act de umilinţă preventivă şi de autocenzură de felul suspendării acestui spectacol, hotărîtă dintr-o spaimă neîntemeiată. Invers, decizia de a scoate de pe afiş opera reflectă o relaţie nesănătoasă cu libertatea artistică şi cea de opinie, care constituie elixirul societăţilor libere. Lovindu-se în fundamentele acestei societăţi se încurajează în ultimă instanţă tocmai extremismul de orice soi, care încearcă să desfiinţeze democraţia.

E evident că în Germania a început să se instaleze o atmosferă prielnică atacurilor antidemocratice. Altfel nu se poate explica hiperreacţia directoarei operei din Berlin, care a acceptat, nesilită de nimeni, să-şi adopte hotărîrea de a suprima libertatea de creaţie în urma unor presupuneri despre posibile reacţii ostile din partea unor medii religioase. In mod semnificativ, n-au existat, potrivit poliţiei, nici un fel de indicii de tip concret, vizînd tulburarea spectacolelor sau eventuala organizare a unor atentate în reacţie la punerea în scenă a operei Idomeneo.

Avem de a-face deci în acest caz cu descrierea generică, abstractă a unui climat social care, cel puţin de la scandalul caricaturilor daneze încoace, s-a modificat perceptibil şi în Germania. Dacă decizia directoarei Operei berlineze face şcoală, e de rău cu libertatea artei şi a opiniei. Din punct de vedere omenesc hotărîrea ei, determinată de grija pentru securitatea angajaţilor instituţiei sale şi a publicului ei poate fi de înţeles. Acum trei, cu ocazia premierei spectacolului cu opera lui Mozart nu s-ar fi gîndit nimeni la asemenea lucruri. Incît incidentul berlienz e un simptom al lipsei de curaj, de siguranţă de sine, ba chiar al laşităţii. Lecţia e clară şi ne trimite înapoi în debutul epocii naziste. E cazul să ne opunem de la bun început noului totalitarism.