Centre pline cu refugiaţi în Grecia

Imigranţii din centrele supraaglomerate de la graniţa turco-elenă trăiesc în condiţii greu de descris. Nu există apă caldă şi încăperi separate pentru femei şi bărbaţi, iar clădirile nu dispun de încălzire. De parcă n-ar fi de ajuns, procedurile complicate de acordare a azilului le fac viaţa imposibilă.

"Cu prelucrarea multor dosare am bătut pasul pe loc. Nu am avut suficient personal, iar în centrele de preluare a imigranţilor nu sunt destule locuri. Iar dacă imigranţii nu sunt reţinuţi în centre, riscăm să dispară", a recunoscut Loukía Kotróni, reprezentant al ministerului de externe de la Atena.

De două decenii încoace, Grecia se confruntă cu valuri de refugiaţi. Unii vor să rămână, alţii intenţionează să ajungă în alte ţări europene. Cu toate acestea, Atena nu a operat modificări în sistemul de acordare a azilului. În 2010, guvernul elen a pus totuşi la cale un plan de acţiune - susţine Kotróni:

"Este vorba despre reformarea sistemului, respectiv despre înfiinţarea unei noi autorităţi, despre procedurile de selecţionare şi îmbunătăţirea condiţiilor din centrele de preluare a imigranţilor ilegali. Vom înfiinţa aziluri noi şi vom schimba politica privind repatrierea."

Vin vremuri mai bune?

În aceste demersuri, Grecia a primit sprijin din partea Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), cu sediul în Malta. Printre altele, organizaţia analizează comportamentul autorităţilor faţă de cazurile urgente, precum şi felul în care sunt primite grupurile mai numeroase de refugiaţi.

Căci imaginile cu lagăre pline de imigranţi ilegali care trăiesc în condiţii mizere sau care aşteaptă ani de zile să li se clarifice statutul nu sunt specifice regiunii Evros, din nord-estul Greciei, ci şi Italiei, Maltei sau altor ţări europene.

"Sistemul european de acordare a azilului poate funcţiona numai în condiţiile unui cadru legal adecvat şi a unei cooperări practice între statele membre", afirmă Claus Folden, reprezentant al organizaţiei.

Graţie EASO, Grecia a făcut totuşi un uşor progres - susţine Loukía Kotróni:

"Situaţia e ceva mai bună ca înainte. Mai ales în regiunea Evros condiţiile de preluare a imigranţilor s-au îmbunătăţit, chiar dacă mai sunt multe de făcut. În această zonă sosesc zilnic între trei şi patru sute de refugiaţi. De asemenea, şi în privinţa repatrierilor am progresat. Dar numai într-o oarecare măsură am reuşit să facem ceva, căci în fiecare zi apar probleme noi care se cer rezolvate".

Autori: Daphne Gratwohl, Claudia Ştefan
Redactor:Rodica Binder