1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Centralele nucleare germane: ani contra bani

Germania va închide ultima sursă atomică de energie în anul 2040. Este, conform unora, un compromis; alţii, dimpotrivă, găsesc termenul drept inacceptabil.

default

Proteste anti-nucleare în faţa Bundestag-ului (5.09.2010)

Duminică hiperactivă, la sediul Cancelariei Federale. Partenerii conservatori şi liberali din coaliţia de centru-dreapta de la Berlin, au convenit, după 12 ore de negocieri, să prelungească durata de funcţionare a celor 17 centrale nucleare germane cu, în medie, 12 ani, principalul argument invocat fiind nevoia unei alternative funcţionale până când sursele nepoluante şi regenerative vor avea puterea să acopere întregul necesar al Republicii Federale.

"Am convenit să prelungim cu opt ani perioada de funcţionare a centralelor atomice vechi şi cu 14 a celor noi, construite cu o tehnologie superioară. Aceasta", a declarat, după supermaratonul de la Berlin, ministrul Mediului Jürgen Röttgen, "înseamnă în medie o durată de viaţă mai mare cu 12 ani".

Guvernul anterior Schröder, compus de actuala opoziţie (social-democraţii şi ecologiştii), avansase, în urmă cu zece ani, termenul 2025, de comun acord cu giganţii energetici Eon, RWE, EnBW şi Vattenfall. Anul trecut, conservatorii şi liberalii, parteneri în Executivul condus de cancelarul Angela Merkel, au pus sub semnul întrebării termenul moştenit, stârnind proteste care au culminat, ieri, cu pichetarea, de către activiştii pro-mediu şi anti-atomici, a clădirii în care se derulau negocierile intraguvernamentale.

În prezent, 23% din necesarul energetic al Germaniei provin din cele 17 centrale atomice. În schimbul compromisului avansat de către putere, din câştigurile de miliarde de euro pe care le vor obţine de pe urma funcţionării prelungite, companiile care deţin centrale nucleare vor contribui la bugetul public cu 2,3 miliarde de euro pe an la care se adaugă câte 9 euro pe megawatt de origine atomică alocat dezvoltării surselor alternative, a anunţat ministrul Economiei, Rainer Brüderle - cel care a fost domolit de colegii săi de coaliţie în încercarea de a oferi o perioadă şi mai lungă de graţie. Motivul: cu cât ar fi întins mai mult coarda guvernanţii, cu atât creştea riscul ca parlamentarii să voteze contra.

Prin vocea liderului social-democraţilor, Sigmar Gabriel, fost ministru al Mediului, opoziţia ameninţă, însă, cu un atac în Curtea Constituţională: "Se vinde securitatea cetăţenilor", în vreme ce şefa Verzilor, Claudia Roth, îi promite cancelarei federale "o toamnă fierbinte".

Conform unui raport al organizaţiei Greenpeace, la aproape un deceniu de la atentatele din 11 septembrie 2001, centralele nucleare continuă să funcţioneze la standarde scăzute de securitate anti-teroristă. Şi, pentru că vorbeam despre observaţii, să mai spunem că dezvoltarea centralelor nucleare a costat omenirea, până în prezent, echivalentul a 340 de miliarde de euro. Cu toate acestea, în lume există 105 unităţi care nu au produs niciodată energie electrică.

Autori: Bernd Gräßler/Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz