1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Centenarul Cioran în Germania

Institutele Culturale Române din străinătate, a căror vizibilitate a sporit îmbucurător în ultimii anii, au consacrat centenarului Cioran manifestări ieşite din comun şi prin înaltul nivel al prestaţiei participanţilor.

Colloqium-Cioran 100 Jahre veranstaltet vom Rumänischen Kulturinstitut Titu Maiorescu, Berlin, am 16. 04. 2011 von links nach rechts: Dr. Thomas Stölzel, Dr. Ilina Gregori, Dr. Markus Bauer, Dr. Rodica Binder (Deutsche Welle) Dr. Jürgen Große Foto DW/Dr. Rodica Binder 04/2011

Imagine de la dezbaterile pe podium la Centenarul Cioran organizat de ICR la Berlin

Ambiţios prin profunzimea şi varietatea manifestărilor, centenarul Cioran organizat pe 16 aprilie de Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” de la Berlin s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor anticipate de program.

Că, prin opera sa, Cioran fascinează şi provoacă este un fapt bine ştiut. Riscul unei excesive admiraţii îl implică şi pe cel al unei idolatrizări. Premisa implicită a stat la originea exegezei publicistului şi specialistului în filozofie Dr.Thomas Stölzel, autor al mai multor volume de referinţă apărute la edituri din Germania, între care şi unul despre mistica lui Cioran. Într-un discurs oral viu, animat, dinamic, el a efectuat în faţa auditoriului cîteva exerciţii de de-fascinare, propunînd convingător un Cioran pentru uzul cititorilor secolului al XXI-lea.

Relaţia dintre biografie şi operă, discontinuităţile şi rupturile de imagine provocate şi de schimbările bruşte de traseu topografic şi ideatic, pînă la stabilirea definitivă a lui Cioran la Paris, au constituit cadrul larg al celei de-a doua comunicări, susţinută de Dr. Ilina Gregori, sub titlul „Portrete în cioburi de oglindă.”

Autoarea, care şi-a creat un nume în „românistica” şi romanistica universitară din Germania, semnatară a numeroase studii, binecunoscută şi publicului din România, a focalizat intens talentul de portretist al lui Cioran, spiritul său de observaţie şi relaţia empatică cu „modelul” pornind de la volumul „Exerciţii de admiraţie”.

Legendarul „Cafard” cioranian, cum se intitulează de altfel şi un disc compact conţinînd interviurile lui Cioran în germană, însoţit de un eseu semnat de Peter Sloterdijk, ca şi germanofilia juvenilă a autorului, care, după stabilirea sa în Franţa, se va atenua în unele cazuri, pînă la detaşarea radicală de vechiul obiect al admiraţiei, au fost analizate de Dr. Markus Bauer, publicist, istoric de artă, excelent cunoscător al României. Ultima sa carte apărută la editura Tranzit se intitulează „În România” Pe urmele unei înrudiri europene.

Surprinzătoare, originală şi productivă s-a dovedit perspectiva din care Dr. Jürgen Große, istoric şi profesor de filozofie, a analizat statutul plictisului ca matrice a creaţiei în general, cu referiri concrete, textuale, la Cioran. De altfel, Große este şi autorul mai multor studii şi cărţi consacrate acestei teme, ca şi fenomenologiei nefericirii sau structurilor cunoaşterii istorice.

A doua parte a programului găzduit de ICR „Titu Maiorescu” din Berlin s-a desfăşurat în cursul după-amiezii şi serii zilei de 16 aprilie.

O dezbatere pe podium, din nou şi cu participarea publicului din sală, un excelent şi inspirat moment dramatic, susţinut de actorii Meike Schlüter şi Stephan Szasz, cu un colaj de fragmente din piesa lui Matei Vişniec „Mansardă la Paris cu vedere spre moarte” , culminînd cu proiecţia documentarului „Apocalipsa după Cioran”, realizat de Gabriel Liiceanu şi Sorin Ilieşiu, au încheiat bucla maratonului cioranian la Berlin.

În încheiere, am stat de vorbă în faţa microfonului şi cu organizatoarea manifestării, dr. Alexandrina Panaite. Puteţi asculta interviul accesând fişierul audio de mai jos.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Ovidiu Suciu