Cele o sută de zile ale Papei Benedict al XVI-lea

Mileniul al II-lea va fi ecumenic – proorocea Papa Ioan Paul al II-lea nemaifiindu-i dat să traseze în forţă bazele acestei evoluţii spirituale. Îi revine succesorului său, papei Benedict al XVI-lea, menirea de a face ca această profeţie să nu rămînă neîmplinită .Misiune deloc uşoară în vremuri de restrişte, pentru un spirit teologal, profesoral şi reflexiv cum este cel al meditativului şi mai puţin mediaticului Joseph Ratzinger devenit Pontifex Maximus pentru care importantă este biserica şi nu capul ei.

Papa Benedict al XVI-lea pare a dispune tocmai de plinătatea reurselor spirituale şi intelectuale pentru a combate relativismul, laicismul societăţii occidentale de consum, pentru a intensifica dialogul ecumenic şi a milita cu armele credinţei şi respectului faţă deDivinitate şi creaţie, împotriva fanatismelor religioase .

Conştient că în misiunea sa dispune doar de sprijinul unei „minorităţi creative” cum şi-a desemnat coreligionarii, Suveranul Pontif este decis să extindă aria dialogului ecumenic. Mai puţin călător decît predecesorul său polonez, Papa Benedict al XVI-lea pune preţ pe valoarea ideilor şi a gesturilor .La Köln, unde va participa la ziua mondială a tineretului, va vizita cîteva moschei şi sinagoga – călcînd astfel pe urmele lui Karol Woytila, primul care a făcut acest pas. Dar , lipsit fiind de charisma mediatică a lui Ioan Paul al II-lea, acest „Mozart al teologiei” cum fusese supranumit Joseph Ratzinger , va avea el oare puterea de a acţiona asupra conştiinţei unui tineret mult prea obişnuit să vibreze la acordurile muzicii pop şi prea puţin la imnurile religioase , familiarizat cu sloganurile publicitare şi nu cu discursurile şi imaginile credinţei?

In ce măsură acest papă intelectual va reuşi să insufle tinerilor fervoarea convingerilor religioase rămîne de văzut.Premizele de reuşită există cu atît mai mult cu cît de la începutul pontificatului său, Benedict al XVI-lea a imprimat direcţii clare misiunii sale.

Reforma curiei hipertrofiate, gerontocratice, este deja începută, noile nominalizări sunt aşteptate cu nerăbdare.In toamnă vor fi reluate schimburile teologale cu bisericile ortodoxe. Alexei al II-lea, patriarhul Rusiei, a declarat că nu exclude o vizită a Papei care ar putea marca o cotitură şi în atitudinea credincioşilor ruşi ce acuză catolicismul de prozelitism . Ariel Scharon, premierul israelian, i-a adresat Papei invitaţia de a vizita Israelul.Condiţiile dialogului ecumenic par aşadar , politic cel puţin, clar conturate .

Si totuşi , atentatele teroriste din ultima vreme au complicat ecuaţia dialogului cu Islamul.Aceasta şi fiindcă Papa Benedict al XVI-lea a combătut refuzul Europei de a-şi asuma rădăcinile sale iudeo - creştine din teama de a ofensa musulmanii care trăiesc în interiorul frontierelor ei. Dar, afirma Benedict al XVI-lea, ceea ce ofensează Islamul, este absenţa oricărei referinţe la Divinitate, motiv pentru care le-a cerut teroriştilor în numele Creatorului să –şi înceteze acţiunile calificînd atentatele comise drept acţiuni execrabile, respingătoare.Terorismul este iraţional a declarat Papa Benedict al XVI-lea care refuză ideea unui conflict al civilizaţiilor, al confruntării între Orient şi Occident. Cu siguranţă, în noua scriere pe care acest papă studios o pregăteşte, text aşteptat cu nerăbare de profani şi credincioşi, marile probleme ale ecumenismului în plină epocă a globalizării şi a confruntării cu pericolul terorist îşi vor afla cîteva soluţii înţelepte şi binefăcătoare.