Cele două crize simultane

Marţi editorialiştii apuseni îşi împărţeau eforturile spre a aborda, separat, cele două subiecte. Măsurile de austeritate preconizate de guvernul de la Berlin au iscat critici atât la dreapta cât şi la stânga spectrului politic.

Dând glas îngrijorărilor conservatoare, ziarul berlinez Die Welt deplânge dimensiunile reduse ale pachetului guvernamental, care, în plus, n-ar avea virtutea de a asigura reaşezarea durabilă, pe baze sănătoase, a bugetului de stat.

La stânga, Süddeutsche Zeitung critică pe de o parte, ponderat, reticenţele partidelor guvernamentale, de centru-dreapta, care s-au ferit să atace sensibila chestiune a subvenţiilor, iar pe de alta, mai virulent, ceea ce ziarul consideră a fi lipsa de echilibru social a măsurilor de economisire hotărâte.

Presa germană mai alocă spaţii largi succesului de PR al opoziţiei de stânga, social-democrate şi ecologiste, care a plasat tabăra guvernamentală în dificultate, optând pentru o candidatură prezidenţială a pastorului Gauck. După căderea zidului Berlinului şi prăbuşirea imperiului comunist, fostul disident estgerman preluase arhivele STASI, poliţia politică comunistă din RDG.

În răstimp, continuă să se comenteze insistent în vest abandonarea taberei occidentale, de către şeful de guvern islamist al Turciei. Titluri de-o şchioapă fac atât vehemenţa anti-israeliană a acestui premier al unui stat membru al NATO, cât şi popularitatea crescândă de care Erdogan se bucură în Iran, în mediile islamiste şi printre palestinieni.

Kölner Stadtanzeiger semnalează "înăsprirea ameninţărilor turceşti" la adresa statului evreu, avertizat cu ruperea relaţiilor diplomatice pentru cazul în care Ierusalimul nu se conformează şi nu acceptă să se lase anchetat internaţional.

Frankfurter Rundschau consemnează tentativele juridice întreprinse de Turcia spre a târî Israelul în faţa unui tribunal internaţional. „Criza din Gaza e un dar nesperat pentru premierul turc Erdogan, care profită de pe urma ei”, notează Tagesspiegel din Berlin.

Ziarul austriac Die Presse relevă "cultul personalităţii care s-a creat în jurul lui Erdogan". Cotidianul trimite şi la aşa-zisul "ajutor" iranian pentru Gaza, care "prefigurează o nouă şi certă confruntare, dacă semiluna roşie, iraniană, va trimite într-adevăr, aşa-cum a anunţat, două nave de ajutoare" spre fâşia controlată de organizaţia extremistă Hamas.

Comunitatea Internaţională, scrie Tagesspiegel, „ar face bine să nu se rezume la osândirea virulentă a Israelului şi simultana punere a batistei pe ţambal, când e vorba de criticarea grupării Hamas şi a aliaţilor ei islamişti. Comunitatea internaţională trebuie în fine să intre în acţiune şi să pună capăt dictaturii exercitate în Gaza de Hamas", pentru că... doar pacificarea fâşiei va putea netezi calea unei înţelegeri israeliano-palestiniene. "Până atunci Israelul va stărui asupra dreptului său de a se apăra.”

Cu toate acestea, cotidianul olandez De Volkskrant consideră că blocada fâşiei Gaza ar fi "dat greş, pentru că nu s-a reuşit slăbirea durabilă a grupării Hamas, iar situaţia grea a populaţiei din Gaza alimentează o repulsie care va conduce la formarea altor convoaie umanitare."

Ample comentarii suscită şi eventualul succes la urne al populiştilor de dreapta din Olanda, conduşi de Geert Wilders.

Neue Osnabrücker Zeitung subliniază că şansele electorale ale formaţiunii sale xenofobe şi anti-islamice s-au redus pentru că în centrul atenţiei generale nu se mai situează subiectul imigrării şi integrării musulmanilor, ci criza economică.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz