1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

"Cel mai întunecat capitol din istoria Statelor Unite"

Germania trebuie să ia atitudine fermă împotriva actelor de tortură folosite de CIA, afirmă Wolfgang Büttner, reprezentant al Human Rights Watch. Folosirea mărturiilor obţinute cu forţa, prin tortură, este ilegală.

Deutsche Welle a stat de vorbă cu domnul Wolfgang Büttner, purtător de cuvânt al organizaţiei non-guvernamentale Human Rights Watch. Instituţia, înfiinţată în 1978, are drept obiectiv protejarea drepturilor omului la nivel internaţional.

DW: Cum aţi reacţionat când aţi citit raportul Senatului american despre metodele de tortură folosite de Central Intelligence Agency?

Wolfgang Büttner: Modul în care instituţiile de forţă, dar şi guvernul american, au acţionat după atentatele de la 11 septembrie 2001, reprezintă în opinia noastră unul dintre cele mai negre capitole din istoria Statelor Unite. Raportul Senatului a arătat, o dată în plus, că serviciul secret american, CIA, a comis abuzuri grave, inclusiv acte de tortură. De asemenea, documentul relevă că au existat reprezentanţi guvernamentali care ştiau ce se întâmplă, prin urmare şi aceştia sunt responsabili de cele întâmplate.

DW: Aşadar, se pare că Statele Unite au încălcat drepturile omului. Cum ar trebui să reacţioneze politicienii germani în acest context?

WB: După părerea noastră, Germania ar trebui să aducă în discuţie aceste dezvăluiri. Republica Federală este un partener important al Statelor Unite, în multe domenii. Această cooperare foarte strânsă n-ar trebui să împiedice Berlinul să adreseze câteva întrebări esenţiale americanilor şi să le spună clar că, la fel ca alte ţări, nici Germania nu tolerează tortura. Acest lucru înseamnă în primul rând că responsabilii, cu precădere în Statele Unite, trebuie deferiţi justiţiei. Acest prim pas poate fi făcut fără probleme. America are un sistem de justiţie funcţional.

În acelaşi timp, este valabil şi principiul jurisdicţiei, care prevede că ţările trebuie să aducă în faţa justiţiei pe cei reponsabili de încălcarea gravă a drepturilor omului. Acest lucru înseamnă că şi persoane care nu au cetăţenia germană, pot fi anchetate în Germania, în cazul unor încălcări grave ale drepturilor omului. Prin urmare, când aceste persoane ajung în Germania, ele trebuie puse sub acuzare.

DW: Cum ar trebui să funcţioneze o atare măsură, de vreme ce angajaţii CIA nu vor veni în Germania?

Wolfgang Büttner

Wolfgang Büttner

WB: În 2007, în cazul lui Khaled al-Masri, cetăţean german răpit în Balcani şi dus în Afganistan, Tribunalul din München a emis mandate de arestare pe numele a 13 agenţi CIA. Mandatele acestea au fost apoi înaintate Interpolului. Respectivii agenţi nu au fost însă reţinuţi, pentru că Statele Unite au refuzat extrădarea lor. De fapt, aceasta este problema principală. Însă, dacă se va dori urmărirea în justiţie, în Germania, a persoanelor care se fac vinovate de acte de tortură, un atare gest ar avea un efect de intimidare şi ar arăta foarte clar că Germania nu tolerează astfel de abuzuri.

DW: În procesul din 2007 împotriva lui Mounir al-Motassadeq, unul din creierele atentatelor din 11 septembrie, Tribunalul Regional Superior din Hamburg a folosit declaraţiile a doi deţinuţi aflaţi într-o închisoare din SUA. Raportul Senatului american arată că mărturiile lor au fost obţinute cu forţa, deţinuţii fiind torturaţi de agenţii CIA prin diverse metode, precum privarea de somn sau simularea înecului. În acest context, a fost legală folosirea acestor informaţii?

WB: Este inacceptabil să se folosească depoziţii obţinute pe bază de tortură. Aceste mărturii nu trebuie folosite în faţa instanţei. Acest lucru încalcă convenţia ONU împotriva torturii. Interzicerea torturii este prevăzută clar în convenţiile de la Geneva.

DW: Credeţi că în America încă se mai utilizează tortura? Care este estimarea Human Rights Watch?

WB: Noi presupunem că aceste "tehnici dure de interogare", după cum sunt ele numite în America, nu mai sunt utilizate. Ceea ce însă ne dorim este ca preşedintele Obama, nu doar să spună că n-a fost bine ceea ce s-a întâmplat, ci să recunoască faptul că acele acte de tortură au fost ilegale. Preşedintele încă ezită să spună acest lucru, pentru ca asta ar însemna urmărirea penală a reponsabililor. De asemenea, aşteptăm şi o declaraţie clară a administraţiei americane. Organizaţia pe care o reprezint, dar şi altele similare din societatea civilă, se vor implica în acest sens.