1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

CEC a sancționat-o pe Maia Sandu

26 octombrie 2016

Principalul oponent al guvernării, Maia Sandu, denunță tentative de intimidare din partea autorității electorale și a structurilor de forță, subordonate puterii oligarhice din Republica Moldova.

https://p.dw.com/p/2Riw9
Maia Sandu
Imagine: picture-alliance/dpa/d. Doru

Cu trei zile înaintea alegerilor prezidențiale din 30 octombrie, Maia Sandu a fost avertizată marți de Comisia Electorală Centrală din cauza unor mesaje de susținere exprimate de mai mulți oficiali europeni, între care președintele Consiliului European Donald Tusk, cancelarul german Angela Merkel, liderul PPE Joseph Daul și președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker. CEC a constatat că oficialii europeni ar fi făcut agitație electorală în favoarea acesteia. Este a doua avertizare aplicată candidatului unic al forțelor antioligarhice Maia Sandu. Anterior, PD s-a plâns la CEC că Maia Sandu nu ar fi arătat toate cheltuielile făcute în această campanie electorală.

După două ore de dezbateri, CEC-ul a decis marți să-i aplice Maiei Sandu sancțiune sub formă de avertisment. În plus, CEC a sesizat Consiliul Coordonator al Audiovizualului pentru examinarea încălcărilor admise de mass media care a scris despre întâlnirile avute de Maia Sandu în străinătate și a solicitat Ministerului Afacerilor Externe „să elucideze aspectele ce țin de implicarea persoanelor din străinătate în procesul de agitație electorală în favoarea candidatei Maia Sandu”.

Motive halucinante

Vineri, 21 octombrie, Partidul Popular European a publicat pe site-ul său un comunicat în care îşi afirmă sprijinul pentru Maia Sandu şi cere, încă o dată, candidatului Iurie Leancă „să urmeze exemplul lui Andrei Năstase” (care s-a retras în favoarea Maiei Sandu), prin aceasta confirmându-şi poziţia, conform căreia doar un candidat comun al partidelor pro-europene ar avea şanse să îl învingă pe socialistul pro-rus Igor Dodon. Solicitarea partenerilor europeni nu a avut un răspuns favorabil din partea lui Iurie Leancă, preşedintele PPE Moldova.

Tot pe 21 octombrie, candidata independentă Maia Laguta a depus o sesizare la CEC în care susținea că lidera PAS ar fi încălcat legislația electorală, deoarece europarlamentarul Siegfried Mureșan a postat o fotografie pe pagina sa de Facebook în care apare alături de Maia Sandu pe fundalul unui banner cu simbolica și inscripția Partidului Poplar European (PPE). Laguta se arăta nemulțumită și de faptul că mass media a publicat articole în care informa despre faptul că mai mulți oficiali europeni își exprimă expres susținerea față de candidatul Maia Sandu. Iar candidatul PSRM, Igor Dodon, a cerut CEC să înainteze un demers în instanța de judecată pentru anularea înregistrării Maiei Sandu în calitate de concurent electoral pe motiv că lidera PAS a  apărut în imagini pe paginile de socializare a liderilor europeni. Asta chiar dacă la precedentul scrutin, PSRM a umplut Moldova cu panouri electorale în care Vladimir Putin stătea la discuții cu liderii socialiști din Moldova, Igor Dodon și Zinaida Greceanîi.

Marți, Comisia Electorală Centrală a aprobat (cu cinci voturi „pro” și unul „împotrivă”), contestațiile depuse de Partidul Socialiștilor și Maia Laguta, sancționând-o pe Maia Sancu cu „avertizare”.

Și, evident, dosar penal

Miercuri, 26 octombrie, Maia Sandu a declarat în cadrul unei conferințe de presă că Procuratura ar fi redeschis un dosar penal (din 2013) ce vizeză instalarea camerelor de supraveghere în sălile unde se desfășurau examenele de Bacalaureat, în perioada când funcția de ministru al Educației era deținută de către ea. Atunci, Ministerul Educației a lansat un concurs pentru procurarea camerelor video. „În cadrul acelei licitații a fost desemnat un câștigător, iar când a început a instala camerele, la Ministerul Educației a venit o scrisoare de la Procuratura Generală prin care eram informați că împotriva acelei companii a fost deschis dosar penal. Era suspectată de faptul că a importat în țară alt tip de camere decât era indicat în actele prezentate”, a amintit Maia Sandu. Pentru a debloca procesul, Maia Sandu a decis, în calitate de ministru, instalarea camerelor în pofida dosarului, dar cu achitarea costurilor după ce va exista o decizie finală a Procuraturii Generale în privința acestui caz. „Câteva luni mai târziu, am primit ordonanța Procuraturii Generale că se oprește cercetarea penală. Procuratura scria că deși modelul este altul decât a fost declarat, specificațiile erau la fel și nu exista nici o încălcare. Abia atunci Ministerul Educației a achitat costul camerelor de supraveghere”, a explicat Maia Sandu. Totuși, ea susține că Procuratura a redeschis acum dosarul doar că nu împotriva firmei respective, ci pe numele ei, ca ex-ministru”: „Cred că are legătură cu alegerile prezidențiale. E o dovadă cât de „'ibere' și 'corecte' sunt aceste alegeri”, a conchis candidatul comun la Președinție, Maia Sandu.

Două procuraturi: una confirmă, alta dezminte

Miercuri, Procuratura Generală a Republicii Moldova a difuzat un comunicat de presă în care „infirmă faptul deschiderii sau redeschiderii unei cauze penale pe numele Maiei Sandu sau a unor oficiali din cadrul Ministerului Educaţiei. Sunt informaţii false şi ne exprimăm dezaprobarea totală faţă de modul în care se încearcă, din nou, manipularea opiniei publice”, se arată în comunicatul citat.

Pe de altă parte, săptămâna trecută, procurorul municipiului Chişinău, Igor Popa, declara pentru deschide.md că procesul ar fi fost pornit „în baza unei constatări din oficiu” a instituţiei pe care o conduce, după ce în presă au apărut mai multe articole privind circumstanţele suspecte în care a fost clasat dosarul intentat în acest caz: „În cadrul dosarului penal s-au examinat acţiunile agentului economic contractat ca să livreze camerele, dar noi acum investigăm acţiunile unor factori de decizie din cadrul Ministerului Educaţiei în privinţa organizării acelei licitaţii. Acest lucru se face prin prisma articolului 327 - Abuzul de putere sau abuzul de serviciu şi 328 - Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu”, menționa Igor Popa săptămâna trecută.

Săptămâna trecută a fost exclusă din cursa electorală Inna Popenko, candidat (pro-rus) din partea partidului controversatului om de afaceri Ilan Shor (primar de Orhei și principal suspect în dosarul „jaful secolului”)  pe motiv că ar fi utilizat fonduri nedeclarate. În legătură cu aceasta, Popenko acuza socialiștii care ar vrea astfel să-și elimine adversarii cu care împart același segment de electorat. Popenko a sugerat că Dodon ar funcționa în această campanie în parteneriat cu guvernarea oligarhică.

De ce nu trece Plahotniuc Prutul?

Un alt candidat pro-rus, Dmitrii Ciubașenko (din partea „Partidului Nostru” al lui Renato Usatîi) a denunțat și el zilele acestea o tentativă a guvernării de a-l exclude din cursă, după ce autoritățile moldovene au emis mandat de arest pe numele liderului „Partidului Nostru”, primarul de Bălți Renato Usatîi (și l-au anunțat în căutare internațională) într-un dosar ce vizează tentativa de asasinat a unui bancher rus. Renato Usatîi se află momentan la Moscova, iar miercuri, 26 octombrie, a susținut o conferință de presă. Din spusele lui Usatîi, asasinul Vitalie Proca (aflat în arest în România) l-ar fi indicat pe Vlad Plahotniuc (oligarh moldovean și prim-vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova, despre care presa scrie că ar controla momentan puterea în Moldova) ca fiind cel care ar fi comandat asasinarea bancherului Gherman Gorbunțov. Usatîi susține că a fost audiat în acest sens de autoritățile române la începutul acestei luni. După emiterea mandatului de arest pe numele lui Renato Usatîi, candidatul „Partidului Nostru” la Președinție, Dmitrii Ciubașenko, a declarat că dosarul împotriva lui Usatîi ar fi unul fabricat la comanda lui Plahotniuc „pentru a-i închide gura lui Usatîi”: „Renato Usatîi este martor într-un dosar deschis în România, în care Plahotniuc figurează în calitate de bănuit. Plahotniuc este capul unei grupări criminale care se ocupă de comercializarea armelor, traficul de ființe și mai multe crime organizate pe teritoriul UE”, a acuzat Ciubașenko.

Vlad Plahotniuc, care se declară „coordonatorul” majorității parlamentare de la Chișinău, nu a reacționat la aceste acuzații grave.

La rândul său, Maia Sandu a menționat în cadrul unor dezbateri electorale că, de fapt, prin presiunile exercitate asupra candidaților de pe stânga eșichierului politic, oligarhul Vlad Plahotniuc încearcă să-i curățe lui Igor Dodon calea spre victorie la alegerile prezidențiale din primul tur, iar pentru orice eventualitate, în cazul în care „planul A” nu va reuși, își pregătește terenul pentru punerea în aplicare a „planului B” prin propulsarea în turul doi a lui Igor Dodon și Marian Lupu (candidatul oficial al puterii) prin dorita excludere a Maiei Sandu din competiție (prin intermediul autorității electorale pe care ar controla-o).

„Mișcări tectonice” în politica moldovenească

Candidatul puterii, Marian Lupu, a anunțat că se retrage din cursa pentru Președinție. Și liderul PPEM, Iurie Leancă, a anunțat un briefing în această seară, iar pe internet au apărut informații, din surse apropiate liderului PPEM, potrivit cărora și Iurie Leancă își va anunța retragerea din cursa electorală.

Marian Lupu a declarat că Maia Sandu (candidatul comun al forțelor anti-oligarhice și pro-europene – n.n.) are cele mai mari șanse să-l învingă pe socialistul Igor Dodon. El a făcut anunțul la un briefing susținut alături de finanțatorul partidului, controversatul oligarh Vlad Plahotniuc.

„Obiectivul PDM nu este sa câștige o competiție electoral. Noi suntem interesați să câștige candidatul pro-european cu cele mai mari sanse. Pentru a avea o mai mare siguranță că un candidat de dreapta va câștiga alegerile, am decis să mă retrag din campania electorală”. (...) „Mesajul PDM pentru electorat este să sprijine candidatul de drepata cu cele mai mari șanse”, a adăugat Marian Lupu.

Alegerile prezidențiale în Republica Moldova vor avea loc duminică, 30 octombrie.

Reacții

„Ceea ce spuneam de câteva luni, s-a adeverit. Maia Sandu este candidatul comun convenit la Washington de Victoria Nuland cu Vlad Plahotniuc. Acolo pe Plahotniuc au știut să-l convingă. Au americanii metodele lor, au informația, investigațiile și dosarele lor. Iar Maia e o piesă din acea înțelegere”, a reacționat liderului PSRM Igor Dodon, pe pagina sa de Facebook.

Retragerea lui Marian Lupu este una „calculată, logică și reiese, în primul rând, din interesul major al țării”, a comentat Vlad Plahotniuc. Prin această decizie ne dorim să consolidăm vectorul european al țării și desigur să facem ireversibilă modernizarea țării”, a adăugat Plahotniuc.

"E un gest disperat care confirmă faptul că Dodon este candidatul dorit de Plahotniuc. Cu el se poate înțelege", a reacționat candidatul comun anti-sistem, Maia Sandu. „Lui Plahotniuc i-a fost frică de faptul că votul oamenilor va arăta cât de puțină susținere are candidatul puterii, Marian Lupu" a comentat Maia Sandu pe o rețea de socializare. „PD a hotărât să-şi spele imaginea prin a declara acest sprijin FALS pentru mine. Cu acest măr otrăvit, Plahotniuc vrea să-l ajute, de fapt, pe Dodon. Susţinerea lui Plahotniuc şi promovarea mea în holdingul lui de presă nu are decât scopul de a mă compromite”, a adăugat Maia Sandu.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău