1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Ceauşescu, bin Laden şi cum să vorbim de morţi

De mortibus nihil nisi bene? Să-i vorbim oare numai de bine pe morţi, aşa cum ne recomandă zicala latină? În ce-l priveşte pe bin Laden, şi nu doar pe el, nu e totuşi cazul, relevă Gazeta Wyborcza.

Verschiedene Tageszeitungen machen am Dienstag (03.05.11) in Berlin mit dem Tod des Terroristen Osama bin Laden auf. Selten loeste ein Einzelereignis ein solches Medienecho aus, wie die Toetung von Al-Kaida-Chef Osama bin Laden durch US-Soldaten in Pakistan. Kaum eine deutsche Zeitung, die am Dienstag ueber den verhassten Terroristen und seinen Tod nicht auf mehreren Seiten und ressortuebergreifend berichtete. Die Titelseiten gehoerten dem Mann ohnehin, der zur Symbolfigur des islamistischen Terrors wurde. (zu dapd-Text) Foto: Clemens Bilan/dapd

La Varşovia, cotidianul îi ia peste picior pe numeroşii preopinenţi, potrivit cărora bin Laden şi Al Qaeda ar fi „efectul dramei prin care trece lumea arabă”, iar suferinţele arabilor s-ar datora vestului prosper care ar fi condamnat, chipurile, această lume „la sărăcie, înjosire şi umilinţă”.

Ziarul concede că „terorismul şi fanatismul au şi rădăcini istorice, aşa cum şi fascismul şi bolşevismul le-au avut. Cu toate acestea, moartea lui Hitler, Mussolini, Ceauşescu şi bin Laden a fost, potrivit ziarului polonez „expresia protestului omenirii împotriva răului”.

Încât „de morţi nu trebuie vorbit de rău, dar despre morţi ca Hitler, Mussolini, Ceauşescu şi bin Laden trebuie vorbit mult şi de rău, ca învăţătură de minte şi ca avertisment”, e de părere gazeta din Varşovia.

Nu ştiu în ce măsură seria propusă de ziarul polonez e justă, cert e că şi moartea lui bin Laden a inaugurat o eră nouă, ceea a discuţiilor interminabile despre legitimitatea uciderii sale ca şi a revendicărilor de retragere rapidă din Afganistan. Frankfurter Allgemeine semnalează că o serie de congressmeni americani profită de lichidarea lui Osama ca să apese pe acceleratorul replierii americane dintr-o ţară atacată în 2001 tocmai din cauza lui bin Laden.

Acelaşi ziar abordează pe larg subiectul circumstanţelor şi aspectelor morale şi juridice ale uciderii teroristului-şef, care pare să fi fost neînarmat. Trebuia deci să nu fie împuşcat, pentru ca să nu se încalce dreptul internaţional?

Acest lucru nu ar fi, „deocamdată, foarte clar”, afirmă expertul german Klaus Kress, potrivit căruia împuşcarea lui e justificată fie din legitimă apărare a militarilor din comando, fie ca lichidare planificată a unui combatant inamic într-un conflict armat. În acest din urmă caz nu contează chestiunea înarmării sale în clipa uciderii lui

Ce s-ar fi întâmplat însă, oare, cu bin Laden dacă n-ar fi fost împuşcat de forţele speciale americane? Din varii motive, între altele procedurale, liderul reţelei Al Qaeda n-ar fi putut fi remis Curţii Penale Internaţionale, şi nu i s-ar fi putut intenta un proces în SUA, aşa că ar fi trebuit să aterizeze la Guantanamo.

Că germanii, „naţiunea filosofilor”, după cum îi spune Süddeutsche Zeitung din München, discută pasionat despre legitimitatea bucuriei resimţite de cancelarul Angela Merkel la aflarea veştii morţii lui bin Laden nu e de mirare.

Dar, potrivit gazetei bavareze de stânga, întrebarea cea mare ar fi dacă bin Laden trebuia neapărat ucis, sau mai degrabă arestat spre a fi tradus în justiţie. Nici ziarul din München nu se arată în stare să tranşeze această mare dilemă, deşi reia toate informaţiile făcute publice de şeful CIA, Panetta. Din care nu reiese ce anume a vizionat Obama în cursul acţiunii forţelor sale speciale.

Clar este că grupările rivale palestiniene şi-au parafat împăcarea, după cum scrie acelaşi ziar german. Or, una din cele două facţiuni este o grupare teroristă, chiar dacă Süddeutsche Zeitung, o numeşte cu un termen îndulcit, tipic ziarelor de stânga ”o grupare radicală”.

Cum de-a fost posibilă reconcilierea? Ea ar fi avut loc graţie revoluţiei egiptene, care, potrivit ziarului, ar putea aduce la putere, la Cairo, Frăţia Musulmană, Hamas fiind filiala ei palestiniană. Probleme îi mai creează acesteia din urmă doar liderului ei din exil, de la Damasc, Meshal, protejatul liderul sirian care se confruntă în prezent cu o răscoală, şi mizează, porivit ziarelor occidentale tot mai mult pe vărsare de sânge.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident