1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

PUNŢI DE SUFLET

„Ceasul interior“ al organismului uman

Câţi copii şi câţi oameni în toată firea se scoală lunea dimineaţa bine dispuşi să meargă la şcoală sau la serviciu, plini de vigoare pentru a-şi începe o nouă săptămâna? Câţi nu ar mai lenevi măcar o oră, înainte să se simtă din nou în formă pentru activitatea obişnuită? Dificultatea de a „reintra în ritm“ vine tocmai din faptul că, la sfârşit de săptămână, de regulă, oamenii îşi „ies din ritm“.

default

La un colocviu în cadrul Forumului ştiinţific european, ţinut recent la München, oameni de ştiinţă au discutat despre cât de nocivă pentru organism poate fi abaterea de la ritmul impus de „ceasul nostru interior“. Mamele îşi dojenesc copiii că nu reuşesc să-şi scuture buimăceala la ore matinale. Dar Till Roenneberg de la Universitatea din München vede aici o problemă extrem de serioasă, şi anume că un elev este nevoit să se chinuie cu ecuaţii dificile uneori înainte de ora 8, când de fapt creierul lui este programat pentru somn. Neurologul merge chiar până la a apela la factorii de decizie ca să înlesnească oamenilor un program în concordanţă cu biologia lor.

Pe de altă parte, cunoştinţele neurologilor despre mecanismele acestui „ceas interior“ pot folosi la alinarea unor suferinţe. Oamenilor cu perturbări ale ritmului propriu organismului le poate fi aplicată o terapie cu lumină sau cu melatonină. Aceasta din urmă este un hormon pe care îl secretă glanda pineală din creier – epifiza - atâta timp cât corpul se află în întuneric; când începe ziua, valorile hormonului în sânge scad considerabil. De aceea, administrarea de melatonină înainte de mersul la culcare ar putea ajuta ca „ceasul“ să fie programat pe dormit.

Perturbări ale somnului apar deseori în cazul unor maladii, printre altele la schizofrenici – a precizat la colocviul de la München Russell Foster de la Imperial College London. Mulţi pacienţi ce suferă de această boală au ziua mai multe perioade scurte de somn, pentru ca noaptea să fie perfect treji. Până nu de mult, psihiatrii au interpretat acest fenomen prin inactivitatea bolnavilor în timpul zilei, care duce în mod firesc la insomnii în timpul nopţii. Or, răul pare să fie mai adânc; şi anume, la aceşti pacienţi este perturbată producţia hormonului. Foster intenţionează să observe dacă administrarea de melatonină poate îmbunătăţi starea pacienţilor cu schizofrenie.

Oamenii de ştiinţă au localizat „ceasul interior“ în hipotalamus, în două grupuri de câte aprox. 50.000 de celule nervoase în fiecare emisferă cerebrală. Or, tocmai aceste celule sunt distruse în cazul multor afecţiuni cerebrale. Este ştiut că pacienţii cu diferite forme de demenţă senilă bântuie noaptea prin locuinţă; nesupravegheaţi, pot chiar să o părăsească. La colocviul din München, Eus van Someren de la Institutul olandez de Neurologie din Amsterdam a făcut observaţia că rudele care duc un pacient cu Alzheimer la azilul de bătrâni nu o fac pentru că acesta se află într-o stare de confuzie, ci pentru că nu are cine să-l supravegheze noaptea. În astfel de cazuri ar putea avea efect o simplă terapie cu lumină. Neurologul olandez a făcut un experiment cu 190 de persoane din 12 aziluri de bătrâni. El a instalat în tavan lămpi asemănătoare unui luminator. În jumătate din camere, în timpul zilei acestea luminau cu intensitate puternică, în celelalte camere lumina era difuză. Într-adevăr la cei dintâi pacienţi a fost modificat simţitor programul somnului. Medicul a sprijinit terapia cu lumină, administrând suplimentar melatonină. Starea generală a acestor pacienţi a fost îmbunătăţită, iar degradarea perfomanţelor cognitive a fost încetinită. Rezultatul tratării „ceasului interior“ în cazul unei boli atât de grave a fost cu adevărat surprinzător. Lumina şi melatonina au avut un efect chiar mai bun decât medicamentele convenţionale administrate pacienţilor cu Alzheimer.

  • Data 17.08.2006
  • Autoare/Autor Elisabeta Sturdza
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2mm
  • Data 17.08.2006
  • Autoare/Autor Elisabeta Sturdza
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2mm