1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Cea mai iubită dintre pămînteni

De necrezut dar adevărat: Germania este cea mai iubită ţară de pe glob, anunţă BBC. Veste cu atît mai fiabilă cu cît Marea Britanie, germanofobă prin tradiţie, face ea însăşi declaraţii de amor Germaniei.

Preocupaţi mai intens decît restul ţărilor, din raţiuni istorice întemeiate, de propria lor imagine în ochii celorlalţi locuitori ai Terrei, germanii au toate motivele să fie bucuroşi. Chiar dacă nu le prea vine să creadă, rezultatele unui studiu iniţiat de BBC, întru totul fiabile, le oferă negru pe alb, motive suficiente de satisfacţie.

Lipsită de nuanţe, încărcată de clişee şi stereotipuri, a fost pînă nu demult imaginea Germaniei în lume şi a germanilor despre ei înşişi. Cînd suna ceasul reunificării ţării, după căderea Zidului Despărţitor al Berlinului, una din adversarele cele mai înverşunate ale istoricului act a fost Marea Britanie. Nici mai învecinata Franţă nu privea cu ochi buni o Germanie mare şi puternică. Timpul a trecut, criza a venit şi nu promite să treacă prea repede. Dorinţa europenilor este acum ca Germania să rămînă, economic vorbind, puternică, foarte stabilă politic şi social şi pe mai departe, spre a trage ca o locomotivă după ea vagoanele ţărilor ce gem sub muntele de datorii.

Dar tot criza a făcut ca stereotipiile să fie extrase din nou din rezervorul de resentimente în ţările cele mai afectate de criză. Cancelara Merkel, recomandînd o politică de austeritate bugetară ţărilor în prag de faliment, s-a văzut dintr-o dată comparată cu Hitler. Nu doar în Grecia ci şi în Ungaria, de către premierul Orban jignit la culme că Bruxelles-ul şi Berlinul îi cer să respecte principiile de bază ale democraţiei şi statului de drept, valabile în UE.

Dar să revenim la veştile bune date de BBC. In competiţia popularităţii, Germania triumfă, 59% din cei intervievaţi consideră influenţa Germaniei în lume ca fiind predominant pozitivă. Îi urmează Republicii Federale în acest clasament, Canada şi Marea Britanie.

Intervievaţi au fost 26.000 de subiecţi din 25 de ţări ale lumii. În competiţie au intrat doar 16 state şi Uniunea Europeană.

Imaginea Germaniei a cunoscut o spectaculoasă ameliorare deja în 2006 cînd Republica Federală a găzduit Campionatul Mondial de Fotbal. A fost momentul în care vechi clişee precum halba de bere şi pantalonii scurţi de piele, tradiţionalul port bavarez, au fost înlocuite de chipurile prietenoase ale unor oameni bine dispuşi, toleranţi şi primitori. Nu sunt luaţi în calcul, în studiul BBC, cei un milion de imigranţi care doar într-un an au venit în Germania, în mare parte din ţările UE afectate de criză găsindu-şi aici de lucru. Sau faptul că în pofida cerului ei nu totdeauna senin, Germania atrage în ultima vreme enorm de mulţi turişti, numărul înnoptărilor în hoteluri cifrîndu-se în 2012 la 70 de milioane! Se mai pot adăuga şi alte dovezi cantitative ale sporului de simpatie şi interes da care are parte Republica Federală.

Institutul Goethe semnalează o spectaculoasă sporire a numărului cursanţilor care vor să înveţe limba germană: cu 50% mai numeroşi decît anul trecut în Spania, cu 10% în America de Nord. Şi aceste date confirmă fiabilitatea studiului BBC care citează calificativele foarte bune de care se bucură Germania în lume, alături de Austria şi Franţa.

Cît despre Marea Britanie, însuşi tabloidul SUN face o declaraţie de amor Germaniei, preţuind frumuseţea neofilită a Claudiei Schiffer, calitatea autoturismelor germane, licoarea Jägermeister, frizura de modă veche a lui Rudi Völler, magazinele Aldi şi Lidl... Germanofobia britanicilor s-a metamorfozat peste noapte în germanofilie, relevă unul din purtătorii de cuvînt ai Institutului Goethe.

Şi, cine ar fi crezut? Pînă şi lifestyle-ul a devenit un factor de popularitate şi succes, Berlinul profilîndu-se ca un punct de atracţie pentru tinerii din întreaga lume.

Dacă acest solid şi spectaculos capital de simpatie, popularitate şi admiraţie de care are parte Germania, va dura, depinde de evoluţia însăşi a situaţiei interne a Republicii Federale dar şi de cea a restului lumii. Şi nu în ultimă instanţă, de durata şi intensitatea crizei.