1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Ce va urma după retragerea NATO din Afganistan?

Nu puţini se tem că afganii s-ar putea confrunta cu probleme similare celor care au urmat retragerii trupelor sovietice, acum 25 de ani: ţinuturi pustiite, sărăcie, războaie civile.

Atunci când ultimele unităţi sovietice părăseau, în sfârşit, ţara, pe 15 februarie 1989, afganii erau în culmea bucuriei. Euforia n-a durat însă prea mult. "Nu puteam să ne imaginăm ce grozăvii ne aşteaptă. Când afganii au început să se războiască între ei nu mai putea fi vorba de euforie" - îşi aminteşte Ahmad, un dascăl din Kabul, în vârstă de 61 de ani, martor al acelor clipe.

Bucuria care i-a cuprins pe afgani la retragerea trupelor sovietice de ocupaţie arată câtă ură se adunase în sufletele lor. Intervenţia militară sovietică, declanşată în perioada Crăciunului a anului 1979 cu scopul susţinerii unui regim pro-comunist la Kabul, s-a încheiat, un deceniu mai târziu, cu un bilanţ catastrofal pentru afgani: o ţară pustiită, aprox. 1,5 milioane de morţi şi 5,5 milioane de refugiaţi.

Afghanistan Rückzug Abzug der Sowjet-Truppen

Retragerea trupelor sovietice din Afganistan

Imaginile, înfăţişând ultimele unităţi militare sovietice care părăseau Afganistanul, în februarie 1989, pe Podul Prieteniei, au făcut înconjurul lumii. Jurnalistul DW, Günter Knabe relatase anterior de la negocierile de la Geneva privind retragerea trupelor sovietice şi îşi aminteşte de bucuria cu care a fost întâmpinată decizia. "S-a sperat ca afganii să îşi poată lua, de acum înainte, soarta în propriile mâini".

Dar astfel de speranţe s-au dovedit nefondate. Atât Pakistanul cât şi SUA - alături de Afganistan şi Uniunea Sovietică semnatari ai acordului de la Geneva - au dat de înţeles că vor continua să-i sprijine militar pe mujahedini. Şi Moscova l-a susţinut cu bani şi armament pe protejatul său, preşedintele Mohammad Najibullah până în anul 1992, când, odată cu sistarea ajutorului s-a prăbuşit regimul lui Najibullah.

Paralele între 1989 şi 2014

La 25 de ani de la retragerea trupelor sovietice, părăsesc acum Afganistanul militarii NATO. În pofida tuturor deosebirilor dintre cele două intervenţii militare - ale URSS şi ale trupelor ISAF ale NATO -, de pildă că cea dintâi a fost condamnată, iar cea de-a doua, în schimb, aprobată internaţional, se pot observa şi unele similitudini.

Ca în 1989, şi de astă dată guvernul de la Kabul va depinde de sprijin pe termen lung din afară. Dacă şi câtă vreme Afganistanul ar putea supravieţui fără o prezenţă militară masivă străină e marea întrebare. Günter Knabe, un excelent cunoscător al regiunii e sceptic. El se îndoieşte că odată cu retragerea trupelor ISAF, forţele politice progresiste din Afganistan vor reuşi să ţinhă piept extremiştilor, reuşind să salveze puţinele realizări ale anilor trecuţi.

Sprijin destinat societăţii civile

Afghanische Polizeikräfte Ausbildung durch deutsche Polizei

Forţe de poliţie afgane, instruite de Poliţia germană

Şi ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier a vorbit, recent, de un bilanţ "amestecat" al misiunii NATO în Afganistan. Multe din ţelurile propuse n-au fost atinse, a admis şeful diplomaţiei germane. Cu atât mai mult, a anunţat el, Germania va continua să se angajeze în Afganistan pentru ca ceea ce s-a obţinut să nu se piardă. Astfel, a arătat Steimeier, în ultimii 12 ani s-au realizat progrese de pildă în ce priveşte infrastructura, educaţia, asigurarea de servicii medicale de bază.

Mai multe victime printre afgani

ISAF apreciază că a instruit în aşa măsură armata şi poliţia afgană, încât acestea, cu un efectiv de 350.000, să poată asigura securitatea în ţară. Dar mai există şi o altă faţă a medaliei: potrivit unui raport întocmit de guvernul federal, în 2013 s-a dublat practic numărul victimelor înregistrate în rândul forţelor de securitate afgane, faţă de 2012, fiind astfel ucise 4.600 de persoane. În acelaşi timp a crescut şi numărul civililor ucişi în 2013 - 3000 de persoane - faţă de anul anterior cu 7 procente, după cum anunţă Naţiunile Unite. Potrivit misiunii ONU din Afganistan (UNAMA), situaţia se datorează şi "preluării responsabilităţii asupra securităţii" de către forţele afgane, deoarece în unele regiuni s-ar fi creat un vid de securitate.

Provocările lui Karzai

Tocmai pentru a nu-i lăsa fără niciun sprijin pe afgani, NATO are de gând să-şi continue misiunea de pregătire a forţelor naţionale de securitate, într-o mai mică măsură, desigur. În plus vor rămâne staţionate forţe speciale americane de combatere a extremiştilor militanţi. În discuţie e cifra de 10.000 de persoane. Şi Bundeswehr intenţionează să-şi continue activitatea de pregătire a forţelor afgane cu un contingent între 600 şi 800 de militari. Preşedintele afgan Hamid Karzai, aflat la finalul mandatului, refuză însă să semneze un acord cu SUA, care ar face posibile pe viitor activităţi ale NATO în Afganistan.