1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ce urmăreşte votul uninominal?

24 martie 2017

Schimbarea sistemului electoral în baza votului uninominal înaintea alegerilor parlamentare a încins moldovenii, inclusiv pe cei din diasporă, într-o nouă dezbatere naţională.

https://p.dw.com/p/2Zs7Y
Republik Moldau, Pavel Postica vom Verband „Promo LEX"
Pavel Postica, directorul Programului Monitorizare Procese Democratice al Asociației „Promo LEX"Imagine: DW/S. Ciochina

Iniţiativa aparţine Partidului Democrat şi este prezentată societăţii drept bază pentru reforma clasei politice şi soluţie contra tuturor relelor ce vin din această zonă. O primă reacție a venit din partea a 18 ONG-uri, care și-au exprimat dezacordul, într-o adresare comună, privind modul în care este promovat proiectul şi problemele care le poate aduce această schimbare. Cu toate acestea, proiectul a fost anunţat recent şi expediat pentru expertiză Comisiei de la Veneția.

Despre lacunele proiectului de lege privind votul uninominal și interesele politicienilor de la Chișinău de a schimba sistemul electoral, DW a discutat cu Pavel Postica, directorul Programului Monitorizare Procese Democratice al Asociației „Promo LEX".

DW: Cum apreciați proiectul de lege privind schimbarea sistemului electoral? Care îi sunt avantajele și de ce a stârnit atâtea critici din partea societății?

Pavel Postica: Vorbind despre avantaje, trebuie să menționăm că majoritatea sondajelor de opinie scot în evidenţă faptul că cetăţenii R. Moldova vor anumite schimbări. Cât de bune și cât de oportune sunt aceste schimbări pentru țară anume în momentul de față este subiectul celor mai multe întrebări și dezbateri.

Asociația „Promo LEX”, dar şi alte ONG-uri de profil, au lansat un apel public în care au susţinut că modificarea sistemului electoral pentru alegerile parlamentare din 2018 este inoportună. În opinia noastră, orice modificare a sistemului electoral poate fi inițiată doar după ce sunt analizate toate sistemele electorale posibile, este făcut un studiu de fezabilitate despre care sistem este mai bun, cu argumente pro și contra pentru fiecare tip de sistem, după care politicienii să aleagă în cunoștință de cauză, nu doar în bază de sondaje de opinie. Această schimbare este inoportună acum, deoarece a rămas puțin timp până la alegerile din 2018, un an și jumătate, şi, deci, suntem la limita recomandată de Comisia de la Veneţia. În al doilea rând nu există un consens politic şi social. Cel puțin în partidele parlamentare noi vedem că doar un partid sau un grup majoritar şi-a anunțat sprijinul pentru acest proiect, în timp ce celelalte s-au exprimat împotrivă. Aceeași situație o vedem în rândul partidelor extraparlamentare, majoritatea pronunțând-se împotrivă.  

Da, sondajele de opinie arată că cetățenii doresc modificarea, însă lucrurile se schimbă în dependență de cine face sondajul, cum sunt puse întrebările în cadrul sondajului şi aici situația este un pic diferită. Noi am făcut anumite cercetări, care ne spun că da, votul uninominal predomină ca opțiune în rândul alegătorilor, însă nu are o susținere  atât de mare după cum declară inițiatorii proiectului – puţin peste 30%.

DW: Aţi văzut proiectul PDM-ului trimis spre examinare Comisiei de la Veneția?

P.P.: Eu m-am uitat peste proiect şi într-adevăr conține anumite lucruri bune, în sensul că se pliază pe recomandările organizațiilor neguvernamentale. Aspectele pozitive ar fi deschiderea circumscripțiilor separate pentru diasporă,  indicarea termenilor clari pentru a preveni migrația alegătorilor pe liste. Şi nu în ultimul rând, clarifică situația cu prestația mass-media în ceea ce privește spațiul gratuit oferit de difuzori pentru candidați. Astfel, se elimină obligativitatea statului să finanțeze toţi candidații. În acest sens, în trecut am avut mai multe situaţii în care nu era clar cât a cheltuit statul, mass-media națională pentru promovare concurenților incluși în buletinele de vot.

Totuși, sunt şi foarte multe carențe în proiect, cum ar fi revocarea mandatului de deputat, care nu se înscrie în limitele Constituției, câte circumscripții vor fi deschise pentru diaspora şi cum. Noi nu putem trece cu vederea situația alegătorilor din regiunea transnistreană, pentru că ei sunt mai degrabă excluși din procesul politic decât integrați. În proiect nu este clar care va fi pragul pentru alegerea deputaților. Ei folosesc aceeași normă care există la alegerile locale generale, adică majoritatea voturilor valabil exprimate – 50 plus unu pentru funcția de primar. În cazul alegerilor primarului avem şi turul doi, care aici nu există. Rezultă, cel puțin din nota informativă, că va câștiga cel care ia cele mai multe voturi. Şi aici ne lovim de o problemă destul de mare care este reprezentativitatea. Dacă vor fi 10 concurenți pe listă şi va lua unul 10%, altul 9% şi celălalt 11%, noi vom avea un deputat în Parlament care reprezintă doar 11% din alegători, iar 90% vor fi împotrivă.

Cum vor fi colectate semnăturile pentru înregistrarea în cursă? Partea bună este că vor colecta semnăturile toţi, iar partea proastă este că numărul de 1000 de semnături pentru o circumscripție e mare. Şi dacă vom avea 101 circumscripții electorale, ar însemna 100 000 de voturi colectate de către un partid politic? Am văzut că la ultimul scrutin prezidențial partidele s-au ciocnit cu o problemă destul de serioasă când au trebuit să colecteze 15-20 de mii de semnături. Iar, dacă vorbim de diasporă este şi mai dificil să colectezi 1000 de semnături, deoarece nu știi unde locuiește alegătorul. Alte carențe ar fi şi acele jocuri de cuvinte cum le numim noi – domiciliul, reședință – termeni improprii pentru Codul electoral. Avem aproximativ 100 000 de alegători fără viză de reşedinţă şi domiciliu, asta ar fi aproximativ trei mandate de deputat. Ce facem cu ei? Aici lucrurile în general nu sunt clare. De asemenea, o problemă este reprezentarea gender. În cadrul scrutinului uninominal este imposibil de asigurat acea reprezentativitate gender de cel puţin 40 la sută pentru un sex. Eu nu cred că femeile vor putea fi promovate de partide în proporţie de cel puțin 40% în cadrul sistemului uninominal.

DW: Promo LEX monitorizează demult scrutinele electorale din R. Moldova. Este chiar atât de prost actualul sistem electoral, încât e nevoie urgent să fie modificat?

P.P.: Nu există sisteme electorale perfecte, bune sau rele. Fiecare sistem electoral are avantajele şi dezavantajele lui. Cel puțin acele scopuri, care au fost declarate de inițiatorii modificării sistemului electoral puteau fi obținute şi în cadrul actualului sistem. Actualmente, noi putem micșora pragul electoral pentru a crește reprezentativitatea partidelor în Parlament, putem micșora pragul electoral pentru candidații independenți până la 1 la sută. Dacă ar fi înlăturate toate carențele care au fost identificate de noi, de misiunile de observare naționale şi internaționale, sesizate sau evidențiate cu roșu de Curtea Constituțională, am putea avea un scrutin mult mai liber, mai corect și mai conform standardelor internaționale.

DW: Admitem că până la urmă se acceptă votul uninominal. Credeți că există pericolul ca partidele cu un nivel scăzut de încredere să poată mai ușor cumpăra unii deputați?

DW: În linii mari, nu ar trebui să existe astfel de situații, dar dacă ne uităm real putem admite şi astfel de fenomene negative. În cadrul sistemului uninominal, în special dacă va fi implementată retragerea mandatului prin referendum, noi practic nu vom avea opoziție. Fiecare candidat va veni la putere în baza anumitor promisiuni făcute alegătorilor. El va trebui să adere la o majoritate pentru a evita procedura de retragere a mandatului şi în acest caz rămânem fără opoziție.

DW: Votul uninominal va dezavantaja candidații independenți și partidele mici sau nu?

P.P.: Cu siguranță va dezavantaja în special candidații independenți. Dacă avem aproximativ 3 200 000 de alegători incluși pe listele electorale, asta ar însemna că un deputat ar trebui să aibă suportul a 16 000 de alegători din toată țara, ceea ce nimeni nu a reușit până acum. În cadrul sistemului uninominal, va fi creată o circumscripție pentru 32 000 de alegători. Ca să câștige alegerile acolo va trebui să acumuleze 16 000 de voturi, ceea ce tehnic este mult mai complicat decât să ia voturile în toată țara.

Sistemul uninominal este aplicat în Marea Britanie, SUA, doar că în aceste țări a fost implementat pe parcursul a sute de ani. Și ei văd anumite neajunsuri. În special, acestea sunt foarte vizibile în Marea Britanie, unde sunt partide care au acumulat ca suport popular mult peste 10 la sută, dar au câte un deputat în Parlament. Sunt avantajate în schimb minoritățile naționale. Scoțienii, care însumează vreo 3-4% din numărul total de alegători, au o reprezentare de aproximativ 50 de deputați, pentru că trăiesc compact. Sunt dezavantajate alte minorități etnice, care locuiesc uniform repartizați în toată ţara. La noi, ar fi avantajați în acest fel gagăuzii şi bulgarii, care locuiesc mai compact, în schimb dezavantajați ar fi ucrainenii şi rușii, care locuiesc uniform. Aceste lucruri trebuie analizate, de aceea am și zis că din punctul nostru de vedere, inclusiv al celor 18 ONG-uri care au semnat apelul, nu trebuie să se facă modificarea acum în grabă. Mai convenabil ar fi să se facă aceste modificări pentru alegerile din 2022 şi sunt sigur că nu ar fi aşa reacții din partea societății.

DW: Veți pune presiune pe guvernare dacă totuși nu va renunța la modificarea sistemului electoral?

P.P.: Noi vom pune presiune pe guvernare ca să facă modificări în Codul electoral şi să înlăture acele neajunsuri care au fost menționate în rapoartele noastre. Acum, în febra promovării votului uninominal, majoritatea actorilor politici au uitat de acele lacune care au fost scoase în evidență de Curtea Constituțională şi la care urma să dea un răspuns până pe 13 martie, termen în care Parlamentul trebuia să informeze Curtea ce măsuri a întreprins pentru soluționarea acelor probleme. La moment, Parlamentul are restanță faţă de Curte, iar noi vom pune presiune ca să înlăture acele carențe existente în legislația electorală şi să faciliteze exercitarea dreptului la vot, indiferent de tipul scrutinului.

Simion Ciochina, Chișinău