1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Ce soartă vor avea centralele nucleare germane?

Protecţia climei are ca efect în Europa renaşterea surprinzătoare a energiei atomice. Actuala coaliţie conservator-liberală de la Berlin şi-a anunţat intenţia de a amâna închiderea centralelor nucleare cu 10 - 15 ani.

default

Cancelarul Angela Merkel (CDU) cu ocazia vizitării centralei nucleare Lingen din Saxonia Inferioară (26.08.2010)

Guvernul de la Berlin format din Uniunea Creştin-Democrată/Creştin-Socială (CDU/CSU) şi liberali (FDP) a consemnat încă în Tratatul de coaliţie importanţa energiei atomice drept punte spre o nouă eră a energiilor regenerative. În virtutea acestui fapt, cancelarul federal, Angela Merkel, a hotărât prelungirea perioadelor de funcţionare a centralelor nucleare, chiar dacă ştie că nu va fi uşor să implementeze această decizie la nivel politic:

" Din punct de vedere tehnic aş zice că zece, cincisprezece ani sunt un interval rezonabil. În calitate de şefă de guvern trebuie însă să văd cum vom reuşi să rezolvăm şi problema securităţii ca principiu suprem al utilizării energiei atomice. Şi nici nu avem o majoritate în Bundesrat, ceea ce înseamnă că totul va trebui să fie cu atât mai exact din punct de vedere juridic".

Flash-Galerie Atomkraft in Deutschland

Germani protestând împotriva centralelor nucleare

Renunţarea la renunţare?

Toate partidele de opoziţie, de la ecologişti până la Partidul Stângii, au anunţat deja că se vor adresa, în caz de forţă majoră, Curţii Constituţionale din Karlsruhe, pentru a opri planurile guvernul, de teamă că, în realitate, n-ar fi vorba doar de prelungirea perioadelor de funcţionare a centralelor atomice, ci de abandonarea angajamentului de a renunţa la energia nucleară. Cu zece ani în urmă, guvernul lui Gerhard Schröder, format din social-democraţi şi ecologişti, a hotărât cu acordul concernelor nucleare ca acestea să nu mai producă decât un volum limitat de energie, volum din care, în iunie 2010, s-au realizat deja 62%.

Politicianul social-democrat Hubertus Heil vorbeşte despre un mare conflict social, care a fost împăcat până în prezent prin renunţarea treptată la energia nucleară - un compromis negociat cu industria energetică. Dacă se renunţă acum la această înţelegere, ce se va întâmpla, când, în trei sau patru ani, raportul forţelor politice se va schimba din nou, ca în perioada lui Schröder, se întreabă Heil.

Pentru a preîntâmpina ample acţiuni de protest ale populaţiei, de felul celor care au fost deja anunţate, executivul de la Berlin a ordonat întocmirea unui bilanţ de către experţi privind avantajele energiei nucleare, atât în privinţa cheltuielilor pentru curentul electric, cât şi pentru protecţia mediului şi a securităţii aprovizionării energetice. Şeful partidului ecologist, Cem Özdemir, a identificat însă un singur beneficiar al amânării închiderii centralelor nucleare, şi anume lobby-ul aferent. Chiar şi ministrul mediului Norbert Röttgen, coleg de partid al Angelei Merkel, a declarat că avantajele prelungirii perioadelor de funcţionare ale centralelor nucleare sunt marginale. Şi în Bundestag, adversarii energiei atomice sunt în minoritate.

Puterea Parlamentului

Există însă un pericol pentru proiectul Angelei Merkel şi al celui mai zelos aliat al ei, liberalul Rainer Brüderle, ministrul Economiei: anume votul Bundesrat-ului, în care coaliţia dintre creştin-democraţi şi liberali este în minoritate, după pierderea recentelor alegeri din Renania de Nord-Vestfalia. În consecinţă, guvernul german intenţionează să ocolească acest for care reprezintă interesele landurilor federale. De aceea, se duce în prezent un adevărat război al expertizelor juridice, menit să stabilească dacă acordul reprezentanţei landurilor este cu adevărat necesar în problema prelungirii funcţionării centralelor nucleare.

În cele din urmă, Angela Merkel mai are şi adversari în propria tabără, anume premierii landurilor producătoare de cărbuni sau de energie eoliană precum Turingia, Saxonia Anhaltină sau Saxonia Inferioară.

Landurile federale au un cuvânt de spus în asigurarea securităţii centralelor nucleare. Acesta este asul din mâneca al adversarilor energiei atomice, deoarece reactoarele mai vechi ar necesita de urgenţă o protecţie modernă împotriva unor eventuale atentate teroriste. Aceste măsuri sunt însă deosebit de costisitoare. În cazul anumitor reactoare, modernizarea lor ar fi nerentabilă.

Probabil că ultimul cuvânt va aparţine, ca de atâtea ori, Curţii Constituţionale de la Karlsruhe.

Autor: Bernd Gräßler/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor: Alexandra Sora

Vă mai recomandăm