1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Ce s-ar putea petrece în turul al doilea

Calcul politic şi aritmetic al modului în care s-ar putea repartiza voturile în turul doi, cu date din sondaje care ne pot oferi o oarecare orientare. Desigur, totul cu prudenţa şi circumspecţia de rigoare.

Cei doi candidaţi rămaşi în competiţie au reuşit să obţină, în cele din urmă, susţinerea directă şi fermă sau doar aluzivă a celorlalţi competitori semnificativi. Astfel C. V Tudor a anunţat că îl va susţine pe Victor Ponta, în ciuda atacurilor sale anterioare la adresa primului-ministru. Nu e nimic uimitor, deoarece liderul PRM a excelat întotdeauna în aceste salturi spectaculoase, ceea ce nu înseamnă că nu găsim la el un anumit tip de consecvenţă. Ce vor face alegătorii lui C.V. Tudor? Vor vota potrivit indicaţiilor?

Un sondaj de opinie, realizat de IRES în 6 noiembrie, arăta că în turul al doilea de scrutin, 53% dintre alegători nu vor vota cu candidatul recomandat de liderul preferat. Abia o treime (33%) va urma consemnul de vot, iar 14% se arătau nehotărâţi. Prin urmare nimeni nu poate miza, cu certitudine, decât pe a treia parte din voturile aşa-zis negociate.

De pildă, în primul tur de scrutin, liderul istoric al PRM a primit 349 416 voturi, din care, probabil, doar 100.000 se vor îndrepta către Victor Ponta. Dar alegătorii lui C.V. Tudor au o dificultate de alegere chiar mai mare decât o sugerează acest sondaj, deoarece ei sunt prinşi între un candidat care colaborează explicit cu UDMR şi un etnic minoritar, care a manifestat însă o mare răceală faţă de problematica maghiară.

Acest calcul al absenţilor potenţiali şi al votanţilor loiali poate fi realizat în fiecare caz în parte. Dan Diaconescu, care a primit 382 526 de voturi, a anunţat la rândul său că îl susţine pe Victor Ponta. PP-DD a iniţiat însă o campanie mai activă de racolare de noi adepţi nu doar în ţară, ci şi printre românii emigraţi, mai ales în Italia şi Spania unde preferinţa pentru Iohannis nu este la fel de puternică ca în Nord. Secretarul general al PP-DD, Liviu Neagu, anunţa că a fost la Milano şi Barcelona unde a făcut campanie pentru Victor Ponta, iar în acelaşi context trebuie să amintim susţinerea pe care exprimat-o la Bucureşti premierul Italiei Matteo Renzi, care, dacă nu pare să clintească opţiunile din România, ar putea să le influenţeze pe cele ale românilor din Italia.

În fine, Călin Popescu Tăriceanu (508 572) a intrat în campanie alături de Victor Ponta şi este posibil, de aceea, ca procentul de absenţi sau neloiali să fie mai mic de 53%, în timp ce la Dan Diaconescu şi mai ales PRM, absenţii să reprezinte un procent mai mare. Situaţia lui Teodor Meleşcanu (104 131), cooptat deja în guvern, pare identică cu a lui Călin Popescu Tăriceanu.

În tabăra cealaltă, situaţia este şi mai greu cuantificabilă, deoarece susţinerile au fost formulate în termeni destul de ehivoci. Astfel Monica Macovei (421 648 de voturi) a consimţit să recomande votul în favoarea lui Iohannis, dar nu s-a putut abţine în ultimul ei mesaj să nu strecoare o notă relativizantă: ”Voi vota cu dl Iohannis, pentru ca răul cel mare e dl Ponta”.

Situaţia arată, aparent, mai rău în cazul Elenei Udrea (493 376 de voturi), al cărei mesaj este perfect contradictoriu: ”Votul meu de duminică va fi anti-Ponta. M-am luptat infinit mai mult cu Victor Ponta decât a făcut-o vreodată Klaus Iohannis sau reprezentanţii ACL. Dar votul meu nu are legătură cu Klaus Iohannis, despre care consider în continuare că nu are calităţile necesare pentru a deveni Preşedintele României şi este la fel de agresiv cu statul de drept, ci cu toată lupta mea şi a PMP din ultimii ani împotriva incompetenţei şi a lipsei de respect pentru democraţie pe care le întruchipează candidatul PSD.”

Aşadar cei care s-au felicitat că opoziţia ar fi reuşit ca, în ciuda dezacordurilor din campanie, să regăsească o platformă comună s-au iluzionat. Sondajul IRES, citat mai sus, nu prea poate fi aplicat în cazul Elenei Udrea deorece recomandările ei sunt neclare şi autosubversive.

În sfârşit voturile lui Kelemen Hunor (329 727) par să se găsească şi ele în cea mai incertă situaţie. Iniţial preşedintele UDMR sugerase susţinerea lui Victor Ponta, după care a dat înapoi şi a emis un mesaj neutru, îndemnându-i pe maghiari să voteze ”după cum le dictează conştiinţa”. Cineva însă a tipărit, într-un tiraj foarte mare, un mesaj în limba maghiară, în care, alături de portretele lui Marko Bela şi Kelemen Hunor, este scris că UDMR nu îl susţine pe Klaus Iohannis în turul al doilea. Reacţia preşedintelui UDMR a fost vehementă: „Suntem extrem de revoltaţi (…) eu nu pot accepta astfel de mijloace şi modalităţi de a face campanie. Dacă noi vrem să face campanie ne asumăm noi campania, dar nu pot fi de acord ca cineva să folosească astfel de modalităţi şi să încerce să trimită în numele nostru nişte mesaje”. Totuşi revolta lui e tardivă.

Mai certe ar putea fi voturile lui Zsolt Szilágyi (53 146), care a emis un mesaj ferm de susţinere a lui Klaus Iohannis, unul bazat pe sentimentul apartenenţei la o Transilvanie istorică. Toată lumea a remarcat însă, cu oarecare surprindere, tonul foarte ”românesc” cu care s-a exprimat Klaus Iohannis în ce priveşte situaţia maghiarilor, ceea ce ar putea duce, în cele din urmă, la un record de absenteism în rândurile acestora.

Bineînţeles campania nu s-a încheiat decât în mod oficial. Candidaţii continuă să spere că vor putea aduce la urne, în ultima clipă, votanţi noi, dintre aceia care nu au fost la primul tur de scrutin.