Ce ne aduce Davos?

Deviza sub care are loc anul acesta Forumul economic de la Davos este "Să construim un viitor comun într-o lume fracturată" (Creating a Shared Future in a Fractured World). Sună ca o intenţie de distanţare faţă de cei care susţin naţionalismul şi populismul. În fond, elita mediului de afaceri global, reunită la Davos, preferă să facă tranzacţii peste graniţe.

Însă forumul n-ar avea atât succes dacă s-ar poziţiona întotdeauna ferm ca organizaţie. Ca atare, naţionaliştii deschid şi închid ediţia de anul acesta. Inaugurarea lucrărilor forumului îi revine premierului Narendra Modri (India) - un naţionalist hindus, după cum se autocaracterizează el. Dezbaterile se vor încheia cu participarea preşedintelui american Donald Trump, recunoscut pentru promovarea unor politici economice protecţioniste.

În opinia fondatorului şi coordonatorului forumului, Klaus Schwab, prezenţa unor asemenea personaje nu contravine valorilor forumului, ci dimpotrivă. Davos este locul ideal în care se pot reuni oameni cu vederi diferite - de exemplu în privinţa cooperării globale. "La Davos este vorba despre comerţ, mediu, combaterea terorismului, sisteme fiscale şi competitivitate. Iar participarea preşedintelui Trump este din cale afară de importantă", a declarat Schwab. 

Anul trecut, la Davos, preşedintele Xi Jinping (China) a pozat într-un avocat al comerţului liber, deşi guvernul său susţine măsuri prin care îşi protejează de concurenţa internaţională o parte din economie. Anul acesta şi Donald Trump va avea ocazia să le explice distinşilor participanţi la lucrări de ce politica sa este în acord cu sloganul oficial al forumului.

Costuri mari

Trump nu este singurul reprezentant al administraţiei americane. Opt membri ai cabinetului îl însoţesc la Davos, printre care şi şeful diplomaţiei, Rex Tillerson. Informaţii privind efortul financiar pe care îl presupune deplasarea delegaţiei americane la Davos nu au fost date publicităţii. Un ziar elveţian estimează că prezenţa lui Trump la forum ar costa şi până la 40 de milioane de dolari şi aminteşte de vizita din 2000 a fostului şef al Casei Albe, Bill Clinton. Cu tot cu personalul de securitate, delegaţia americană a fost formată atunci din 1500 de persoane.

În afara lui Donald Trump şi a premierului indian Narendra Modi, la Davos şi-au anunţat prezenţa alţi 70 de şefi de state şi guverne, printre care Angela Merkel, Emmanuel Macron, Theresa May sau şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. De pe continentul african vor fi prezenţi 10 înalţi oficiali, din Orientul Mijlociu vor participa 9. Şase preşedinţi şi premieri vor fi din America Latină. Conform organizatorilor este cea mai masivă prezenţă de până acum la lucrările forumului a unor politicieni de rang înalt. Acestora li se adaugă reprezentanţii câtorva zeci de organizaţii internaţionale, ai ONU, ai FMI şi ai Băncii Mondiale, ai Greenpeace şi Oxfam. 

Programul include aproximativ 400 de sesiuni. Pentru prima oară în istoria forumului, pe lângă rundele de dezbateri semi-publice vor fi organizate şi sesiuni cu uşile închise, în care vor fi abordate subiecte mai delicate cum ar fi Siria, Coreea de Nord şi Orientul Mijlociu sau situaţia din Cornul Africii.

Concentrarea lucrărilor forumului asupra temelor politice are la bază influenţa lui Borge Brende. Fostul ministru norvegian al Afacerilor Externe a fost numit, în toamna anului 2017, preşedintele Forumului Economic de la Davos şi este considerat succesorul lui Klaus Schwab - cel care a fondat formul în 1971. În martie, Schwab va împlini 80 de ani.

Directorul executiv al forumului, Philipp Rösler - fost ministru german, vice-cancelar şi şef al liberalilor (FDP) - care spera să devină succesorul lui Schwab, a anunţat, la finele anului trecut, că părăseşte forumul. În prezent, Rösler conduce o fundaţie ce deţine aproximativ o treime din acţiunile conglomeratului chinez HNA.   

Problema globalizării

Forumul Economic Mondial este considerat reuniunea anuală a elitei mondiale din afaceri şi politică, dar oferă şi ocazia unor ample dezbateri pe marginea globalizării. Poluarea, distribuirea resurselor, nesiguranţa pieţei muncii sau viitorul sistemelor sociale naţionale se regăsesc, de asemenea, pe lunga listă a subiectelor abordate în cadrul sesiunilor de la Davos. Anul acesta numărul participanţilor depăşeşte 3000. Printre oamenii de ştiinţă prezenţi la lucrări vor fi şi 12 laureaţi ai premiului Nobel. Forumul de anul acesta vine şi cu o premieră absolută: co-președinți ai forumului sunt, pentru prima oară, numai femei. Între cele șapte personalități ce vor avea titlul de co-președinte figurează, printre altele, Christine Lagarde, directoarea FMI.

"Există pericolul real al prăbuşirii sistemelor noastre globale", declară Klaus Schwab. "Însă schimbarea nu se produce pur şi simplu. Depinde de noi să îmbunătăţim situaţia în lume. Acesta este şi scopul Forumului Economic Mondial." Sunt argumente tipice lui Schwab. Iniţiatorul evenimentului descrie actuala situaţie ca fiind foarte gravă, dar fără a menţiona şi răspunderea comună care le revine celor ce se întâlnesc la Davos. În schimb, Schwab foloseşte descrierea situaţiei ca argument în favoarea creşterii în importanţă a forumului.   

Dimpotrivă, unii dintre veteranii reuniunii de la Davos descriu astfel însemnătatea forumului: prezenţa în Alpii elveţieni înseamnă bani şi timp economisiţi fiindcă forumul înlocuieşte delegaţii şi călătorii de luni întregi. Pentru câteva zile, toţi cei care au ceva de spus au ocazia să se întâlnească în acest sătuc idilic din Elveţia.  

Pentru politicieni, Davosul mai are şi un alt farmec. Spre deosebire de summiturile cu declaraţii enervante, bine pregătite şi negociate în prealabil, la Forumul Economic Mondial pot spune că, mai degrabă, au făcut schimb de experienţă şi idei. 

Autor: Andreas Becker / CS