Ce guvern va continua reformele începute?

Curtea Constituţională nu a discutat pe fond sesizarea PNL, apreciind că nu are pur şi simplu competenţa de a verifica constituţionalitatea moţiunilor de cenzură. Aşadar moţiunea îşi urmează cursul, iar marţi vom asista probabil la prima moţiune cenzură care va provoca căderea guvernului după 20 de ani de proceduri democratice. În sine ar fi un eveniment memorabil, deoarece posibilitatea constituţională a înlocuirii guvernului prin procedee parlamentare riscă să devină o declaraţie fără acoperire. Dar dincolo de acest aspect, nu există nici un motiv de satisfacţie, întrucît criza politică se adînceşte şi riscurile sociale devin tot mai mari.

Guvernul mai are la dispoziţie pentru a pune în aplicare măsurile convenite cu FMI doar aproximativ 2 luni de zile, în care vor fi şi alegerile prezidenţiale. Prin scrisoarea de intenţie adresată FMI, Guvernul s-a obligat ca în perioada octombrie-decembrie să reducă cheltuielile cu salariile cu 15,5%, procent care corespunde a 10 zile de concediu fără plată pentru toţi salariaţii din sectorul bugetar (sau 0,3% din PIB), să reducă orele suplimentare şi primele şi, în fine, să restructureze agenţiile guvernamentale. Ultimul obiectiv ar putea ieşi din discuţie după adoptarea unei legi cu acest scop prin asumare răspunderii, dar celelalte aşteaptă pe mai departe. În ambianţa actuală pare greu de crezut ca guvernul Boc sau un altul instalat provizoriu va reduce veniturile salariaţilor cu 15%, exact înainte de Crăciun şi în plină campanie electorală.

Dar programul de reforme asumat de Guvern nu se încheie în 2009, ci se continuă mai mulţi de aici înainte, ceea ce înseamnă că Guvernul a contractat obligaţii serioase şi pentru viitor. În 2010 ar trebui să se facă economii de 2,5% din PIB, ceea ce presupune îngheţarea salariilor, concedieri semnificative (aprox a şaptea parte din numărul actual de angajaţi), reducerea cheltuielilor legate de pensii, îngheţarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile etc. Dar toate acestea trebuie să fie cuprinse în Bugetul pe 2010. E adevărat că nu există un termen imperativ pentru adoptarea legii Bugetului şi aşadar termenele ar putea fi împinse către începutul anului viitor.

Este posibil, de aceea, să asistăm la un acord tacit la cel mai înalt nivel ca Bugetul pe 2010 să fie luat în discuţie abia după alegerile prezidenţiale, iar măsurile dureroase programate anul acesta să fie şi ele amînate pentru anul viitor.

Dar ce guvern va continua aceste reforme? Mai ales că amînarea reformelor programate în 2009 va îngreuna mult situaţia din 2010! Aceasta ar trebui să fie întrebarea care să guverneze dezbaterile de marţi asupra moţiunii de cenzură.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti

Redactor: Robert Schwartz