1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Ce fel de atac pregăteşte Rusia împotriva Moldovei?

Alegerea unui preşedinte pro-european şi tentativa eşuată de a distruge coaliţia liberal-democrată aflată la guvernare la Chişinău au determinat Kremlinul să-şi activizeze acoliţi locali daţi uitării de un deceniu.

Toţi încearcă să reaprindă spiritele invocând în calitate de argument „pericolul unionist” - acelaşi care a stat şi la baza războiului de la Nistru din 1992. Evenimentele din ultima perioadă vorbesc de la sine:

- partidul Comuniştilor (principala forţă de opoziţie din ţară) a anunţat că nu recunoaşte actualul Parlament şi preşedintele şi a chemat la nesupunere civică;

- pe clădirile administrative din municipiul Bălţi şi din raioanele Edineţ, Cahul, Soroca şi Cimişlia (cu administraţii comuniste) a fost arborat steagul roş-albastru (drapelul istoric al Moldovei medievale);

- liderul socialist Igor Dodon a lansat iniţiativa organizării unui referendum naţional pentru schimbarea simbolicii de stat (înlocuirea tricolorului cu drapelul istoric al Moldovei);

- tot liderul PSRM Igor Dodon, în calitate de deputat, a înregistrat un proiect de lege care interzice manifestaţiile unioniste;

- de asemenea, Igor Dodon a cerut demisia ministrului Educaţiei, pentru decizia de a reintroduce disciplina „Istoria Românilor” în programul şcolar;

- preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, l-a numit pe fostul ambasador al Moscovei la NATO, Dmitri Rogozin, în calitate de reprezentant special al Preşedinţiei ruse la Tiraspol.

Federalizarea revine în actualitate

Numirea lui Rogozin a deranjat diplomaţia de la Chişinău. Potrivit analistului politic al Fundaþiei Jamestown ºi Eurasia Daily Monitor, specializat în zona Europei de Est, Vladimir Socor, „Dmitri Rogozin este cunoscut ca un politician cu viziuni velicoruse. Dânsul doreste în modul cel mai deschis sã restaureze imperiul, nu ascunde niciodatã acest lucru ºi are un stil de negociere deosebit de personal - deosebit de agresiv ºi de insultãtor la adresa partenerilor de negocieri”, scrie Socor. ”Numirea dânsului aratã că Rusia ori va bloca mai puternic decât pânã acum orice reglementare a diferendului transnistrean, ori va cere un preþ inacceptabil pentru Moldova sau pentru Occident. Preþul este reunificarea Republicii Moldova pe baze federale, cu putere de veto a liderilor din Tiraspol asupra politicii interne ºi externe, cu rãmânerea trupelor ruseºti în Moldova ºi cu rolul Rusiei de pretins garant al acestei reglementãri”, mai scrie Vladimir Socor.

Rogozin a luptat de partea separatiştilor

Noul emisar al preşedintelui rus în Transnistria, Dmitri Rogozin, a luptat cu arma în mâini de partea separatiştilor transnistreni, în timpul războiului de la Nistru din 1992. Însuşi Rogozin îşi recunoaşte fapta, în cartea “Vrag Naroda” („Duşman al poporului”), scoasă de Editura “ALGORITM” din Moscova, în anul 2006.

Capitolul în care Rogozin relatează despre implicarea sa în conflictul de pe Nistru se numeşte „Calul Troian”. „Pentru prima dată am ajuns în zona de conflict la sfârşitul lunii mai a anului 1992. (…) M-am întors la Moscova, pentru a aduna voluntari dornici să participe la acţiunile militare din Transnistria. Pe 23 iunie, m-am întors în stânga Nistrului şi deja mă aflam în cadrul detaşamentului de voluntari din Rusia şi Ucraina, pe traseul Dubăsari-Râbniţa”, scrie Rogozin, în cartea sa.

Tot acolo, Rogozin emite o serie de aprecieri dure la adresa autorităţilor moldovene: „Detaşamentele înarmate de fascişti români şi moldoveni au invadat Transnistria în 1992. Acestei cohorte i-au ripostat detaşamentele armatei transnistrene: cazaci, garda militară şi voluntari”, scrie Rogozin.

„Soarta conflictului a fost decisă de ostaşii Armatei a 14-a. Mulţi dintre aceştia au luptat cu arma în mâini în armata transnistreană. Trădaţi de comandanţii lor, dar devotaţi Rusiei, soldaţii au trecut de partea poporului transnistrean, ridicându-se în apărarea acestuia”, mai scrie Rogozin. „Acest război a fortificat poziţiile republicii moldoveneşti nistrene şi a poporului său glorios, căruia până în prezent comunitatea internaţională îi respinge dreptul la autodeterminare şi propria statalitate”, se mai revoltă Rogozin în cartea sa.

Rogozin: „Transnistria trebuie să revină la Rusia”

„Transnistria trebuie să revină fără întârziere în componența Federației Ruse, conform voinței poporului, exprimate în cadrul referendumurilor care au avut loc în această regiune”, crede Dmitri Rogozin. El îl acuză și pe fostul președinte rus Boris Elțin că ar fi încercat să rezolve conflictul transnistrean pe cale diplomatică și că ar fi interzis, în prima fază, Armatei a 14-a să se implice în război.

Dmitri Rogozin salută în cartea sa venirea în fruntea Armatei a 14-a a generalului Aleksandr Lebed, sub conducerea căruia militarii ruși au intrat în război de partea forțelor transnistrene și au nimicit, potrivit autorului, sute de voluntari moldoveni pe platoul de la Chițcani și în pădurea de la Hârbovăț.

Monument lui Lebed la Tighina

Noul şef al administraţiei separatiste de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a anunţat că în luna iunie, la Tighina, va fi dezvelit un monument al generalului rus Aleksandr Lebed. În 1994, Lebed și-a declarat dezacordul față de opinia lui Mihail Gorbaciov privind razboiul din Cecenia. În 1995, fiind împotriva reorganizării armatei 14, și-a dat demisia. A decedat pe 28 aprilie 2002, într-o catastrofă aviatică a unui elicopter „Mi-8”. Cauza oficială a prăbușirii a fost coliziunea aparatului de zbor cu liniile de înaltă tensiune.