Ce facem cu drăcuşorii de Internet?

În vara lui 2010, un senator din Parlamentul României a înaintat un proiect de lege prin care se încerca reglementarea comentariilor de pe paginile online ale ziarelor româneşti. În capul acestui senator erau vărsate tone de obscenităţi virtuale, principalul argument adus în sprijinul reglementării fiind protejarea copiilor.

Deşi de o justeţe aparentă, iniţiativa era un cadou otrăvit. Dincolo de imposibilitatea practică a monitorizării complete a forumurilor virtuale, problema fusese pusă greşit, după cum explică Liana Ganea, de la ActiveWatch:

“Nu cred că de aici vine sursa răului. Sursa răului vine din educaţie, vine din probleme mult mai fundamentale. Mi se pare greşit să aruncăm problema în grădina mass-media. Dacă aceste lucruri se spun în public, dacă aceste comentarii rasiste există, este pentru că aşa gândesc oamenii. Libertatea de exprimare înseamnă şi dreptul de a exagera.”

Codul Penal din România condamnă instigarea la ură, articolul în cauză fiind destul de dur. În plus, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este o organizaţie activă.

Tocmai de aceea, media, alături de societatea civilă, a reacţionat hotărât împotriva iniţiativei legislative „pentru că astfel se deschide o cutie a Pandorei. O dată ce pui un prim gard pe Internet e foarte simplu să le ridici şi pe următoarele”, spune Cristian Pantazi, redactor-şef al Hotnews.ro, cel mai important site de ştiri din România.

Aceste acţiuni nu au fost ineficiente. „Pentru moment lucrurile au trecut din domeniul reglementării în domeniul autoreglementării şi aceasta este perfect din punctul nostru de vedere.”, spune Liana Ganea.

„Credem că autoreglementarea trebuie să vină din partea proprietarilor de site-uri şi nu din partea unor parlamentari sau a unor organizaţii de protecţia copilului. Cea mai bună modalitate de autoreglementare este cea prin care fiecare proprietar de site decide, în mod individual, cum să-şi modereze forumul.”

„Hotnews este unul dintre puţinele site-uri din România care are un departament specializat în moderarea şi aprobarea comentariilor”, explică Cristian Pantazi.

„În ceea ce priveşte politica de moderare, ea se bazează pe câteva reguli general acceptate, şi anume: neacceptarea comentariilor injurioase, a celor care aduc atingere persoanei, care proferează atitudini antisemite, xenofobe şi aşa mai departe. Un capitol special sunt acele comentarii care, pe lângă o informaţie valoroasă, conţin şi aceste tipuri de atacuri. Noi am decis ca moderatorii să păstreze în partea publică a site-ului acea informaţie valoroasă pentru discuţia de pe site, semnalând aceasta în mod explicit, şi să elimine partea care coboară nivelul discuţiei.”

Dar, deşi în România soluţia adoptată înclină către autoreglementarea presei online, dezbaterea referitoare la libera exprimare este anemică. Liana Ganea se întreabă:

„În ce măsură comentariile cu caracter rasist ar trebui să fie sau nu considerate ca ieşind din afara sferei de protecţie a libertăţii de exprimare? Şi răspunsurile sunt diferite de la ţară la ţară. În România există o tendinţă de a supralegifera. Dar este normal să pedepseşti pe cineva, chiar şi cu o simplă amendă contravenţională, pentru speech, pentru exprimare?”

O întrebare la care, deocamdată, răspunsul lipseşte.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Ovidiu Suciu