Ce este Skimming?

Aproape zilnic are loc undeva în Germania o "lovitură" clasică de skimming. În anul 2009, Oficiul federal al poliţiei germane (BKA) a înregistrat peste 964 de cazuri în care automatele de bani au fost manipulate - un număr record şi totuşi infirm, ţinând cont că în Republica Federală există peste 55.000 de automate. Totuşi, potrivit informaţiilor furnizate de poliţie, infractorii au păgubit peste 100.000 de clienţi ai băncilor afectate, fraudând peste 40 de milioane de euro.

Preşedintele Oficiului Federal al Poliţiei Germane (BKA), Jörg Zierke, a demonstrat la Berlin cât de uşor pot fi manipulate automatele bancare. De pildă cu ajutorul unor tastaturi false, care, montate cu rapiditate peste cele autentice, spionează codul PIN al utilizatorului. Sau prin intermediul camerelor de luat vederi în miniatură ascunse în detectoarele de fum. Datele subtilizate astfel sunt trimise apoi în majoritatea cazurilor în ţări din sudul şi estul Europei unde sunt copiate pe carduri contrafăcute. Cu ajutorul lor, infractorii pot ridica bani în numerar de la orice bancă din afara graniţelor Germaniei.

Nevoia hoţilor de a părăsi Republica Federală spre a utiliza cardurile false e dată de simplul fapt că automatele bancare germane sunt special echipate pentru a recunoaşte cardurile contrafăcute.

Jörg Zierke atrage mai ales atenţia că: "Utilizatorii de drept ai cardurilor sunt confruntaţi cu o problemă majoră: infractorii operează foarte profesionist iar automatele sunt manipulate din punct de vedere tehnic atât de bine încât un utilizator normal nu are nicio şansă să observe frauda."

Potrivit anchetatorilor, infractorii au în vedere mai ales automatele din locuri des frecventate precum cele din centrul oraşelor sau gări. Între timp, în marile oraşe germane, multe automate au fost echipate cu tehnică specială pentru a depista orice încercare de skimming. Ca urmare, infractorii se duc la ţară...

Însă nu numai automatele bancare sunt ţinta hoţilor. Între timp poliţia înregistrează din ce în ce mai multe spargeri în restaurante, hoteluri sau supermarketuri de unde, la prima vedere, nu lipseşte nimic. În schimb, există ceva în plus: un transmiţător minuscul, montat în aparatele de citire a cardurilor, care trimite toate datele infactorilor.

"Clientul restaurantului, hotelului sau magazinului nu poate să vadă sau să recunoască furtul de date personale", spune preşedintele BKA.

Având în vedere această evoluţie, băncile germane atrag atenţia că în majoritatea ţărilor europene cardurile sunt echipate mai nou cu un cip, el fiind considerat mai sigur ca banda megnetică. Totuşi, aceasta din urmă va rămâne parte integrată a cardurilor bancare. De ce? Din cauză că băncile vor să ofere clienţilor posibilitatea de a plăti cu cardul în toată lumea, chiar şi în ţările în care cipul nu este încă utilizat pentru securizarea cardurilor bancare.

"Am dori ca banda magnetică să dispară cu totul iar clienţii băncilor europene să plătească numai cu carduri echipate cu un cip. Dacă o persoană doreşte să călătorească într-o ţară din afara Europei unde se foloseşte banda magnetică, atunci va primi un al doilea card", spune preşedintele poliţiei, Jörg Zierke.

În acelaşi timp însă se pune întrebarea cât de mult va dura până când infractorii vor găsi o modalitate de a falsifica şi cipurile?

"Mai devreme sau mai târziu, infractorii se vor adapta noilor cerinţe", avertizează expertul oficiului federal al poliţiei germane, Detlef Krumm.

Autori: dpa/ Maria Pascu
Redactor: Petre M. Iancu