1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Ce bună era, în stră-vechime, instituţia proorocilor

Azi am avea mai mult decât oricând nevoie de clarvăzători capabili să ne spună ce se va întâmpla în Egipt şi în România. E nevoie de înţelepţi care să fi văzut multe, să fie oneşti, să refuze maimuţăreala şi să gândească

default

Unul dintre aceşti profeţi contemporani ar putea fi scriitorul româno-american Norman Manea, un supravieţuitor evreu al Transnistriei şi al Holocaustului românesc, un împătimit al verbului românesc şi un observator politic sagace. Norman Manea a acordat un interviu ziarului conservator Die Presse, care apare la Viena, şi şi-a exprimat, între altele, îngrijorarea în legătură cu soarta Egiptului. Care, potrivit lui, riscă să ia calea revoluţiei iraniene deturnate de islamişti la finele anilor 70.

Manea i-a explicat, pe de altă parte, ziarului austriac de ce a continuat şi în cei 20 de ani de exil în SUA să scrie în limba română. Pentru că în literatură, a spus el textual, „ai nevoie de limba interioară, nu de cea învăţată”.

Întrebat dacă UE a procedat corect să coopteze România, Manea a subliniat cât de important e, pentru români, „să scape de zona de influenţă rusească”. România, a mai spus el, „este o ţară profund divizată, cu rădăcini latine dar şi ortodoxe. Partea care a fost sub imperiul habsburgic se potriveşte UE, cealaltă", potrivit lui, "nu".

Corupţia a salvat viaţa multor evrei deportaţi şi ameninţaţi să fie exterminaţi laolaltă cu milioanele de victime ale naziştilor şi aliaţilor lor est-europeni. Manea relevă că-şi datorează viaţa deopotrivă părinţilor săi, care l-au ocrotit în timpul deportării, cât şi corupţiei, la care ofiţerii români erau net mai vulnerabili decât cei germani.

De chestiunea corupţiei în România se ocupă şi un articol apărut miercuri în Frankurter Allgemeine Zeitung, care semnalează comoţia din rândul opoziţiei de stânga şi limbajul belicos al liderului PSD Victor Ponta în legătură cu arestarea demnitarului pesedist de Argeş, Constantin Nicolescu. Aflăm din ziar de acuzele formulate împotriva baronului local argeşean, „învinuit de procurorii DNA în legătură cu falsificarea de documente şi deturnarea (după inundaţiile din 2005) în folosul propriei familii, a 900.000 de euro din fondurile europene”. Citim în ziarul cosnervator german: „firma care a obţinut în Argeş contracte publice în valoare de un milion de euro este cunoscută procurorilor şi din timpul investigaţiilor contra fostului premier PSD-ist, Adrian Năstase".

Evoluţiile din nordul Africii continuă să fie tema de căpătâi a ziarelor occidentale. În Frankfurter Allgemeine Zeitung, Günther Nonnenmacher semnalează pendularea între temeri şi speranţe legate de evoluţia unui Orient Apropiat şi Mijlociu, care, oricum, după revoluţiile din Magreb, „nu va mai fi în nici un caz la fel ca până acum”. Este vorba despre o regiune a cărei evoluţie „abia dacă ar mai putea fi influenţată de către americani şi europeni", mai susţine acelaşi autor, care menţionează „simpatia şi aprehensiunile ce se amestecă în atitudinea occidentalilor". Simpatia e generată de faptul că revendicările protestatarilor arabi de la Cairo şi Tunis, care-şi cer drepturile, „sunt în conformitate cu valorile fundamentale ale Vestului. Îngrijorarea e iscată de dinamica proprie a acestor revoluţii", care ar putea aduce la putere şi aici pe islamişti, aşa cum s-a întâmplat în Iran, la finele anilor '70, când guvernele moderate care au urmat debarcării şahului n-au constituit decât o avanpremieră a spectacolului cu acapararea puterii de către revoluţia extremistă, islamistă a ayatolahului Khomeini.

În acelaşi ziar, Wolfgang Günther Lerch semnalează că, lui Mubarak, laţul i se strânge inexorabil în jurul gâtului, că prudenţa armatei pare să indice faptul că şeful statului e pierdut şi că soarta preşedintelui egiptean ar putea fi împărtăşită şi de monarhia iordaniană, nu întotdeauna agreată de populaţia palestiniană a regatului haşemit.

Die Welt nu-şi poate ascunde pesimismul. Ziarul berlinez de dreapta nu crede că populaţiile din regiune vor beneficia realmente de libertăţile pe care arabii din Magreb le smulg în aceste zile despoţilor lor seculari. De ele vor profita mai degrabă, potrivit ziarului, islamiştii extremişti care vor deturna aceste libertăţi „spre a edifica noi regimuri opresive şi a pune capăt libertăţii”. În ce priveşte Egiptul, decisivă ar putea fi atitudinea armatei, cred unii editorialişti, în timp ce alţii scot în evidenţă stupoarea şi perplexitatea care domnesc în Vest, unde Obama s-a lăsat surprins de dinamica evenimentelor. În fine, ziarul berlinez Tagesspiegel pune capăt iluziilor multor observatori care citesc evoluţia lumii arabe în cheia revoluţiilor esteuropene din 1989.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor:Cristian Ştefănescu