1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Ce au în comun Turcia şi cartea electronică?

Amîndouă sunt vedetele celei de-a 60-a ediţii a Salonului Internaţional de Carte de la Frankfurt pe Main.

default

Imagine din Frankfurt, reprezentînd aşa numitul Messeturm şi simbolul grafic al Turciei, invitata de onoare a actualei ediţii a celui mai mare Salon Internaţional de Carte

Dacă Turcia, invitata de onoare a evenimentului jubiliar nu dispune de premizele unei radicale modificări a unei anumite stări de lucruri ,„e-book”, cartea electronică, promite să instituie o nouă eră subminînd hegemonia cărţii pe suport clasic, de hîrtie.

Sub incidenţa crizei financiare o altă mutaţie în branşa cărţii se anunţă la Frankfurt: revenirea la principiul calităţii în detrimentul cantităţii, al inflaţiei de titluri şi conţinuturi efemere pe gustul publicului foarte larg. Nu numai din acest motiv, organizatorii se referă un „Tîrg al conţinuturilor”.

Totuşi cele 400.000 de titluri, cei 7400 de expozanţi,cele 2700 de manifestări dintre care doar 400 consacrate Turciei în program, cei 280.000 de vizitatori aşteptaţi nu indică laolaltă şi nici separat o restrîngere selectivă a ofertei ci doar , aşa cum tot organizatorii estimează, „continuarea unui curs stabil.”

Cotitura însă se anunţă, evoluţia digitală a cărţii, considerată o mare şansă, necesită noi reglementări ale drepturilor de autor şi ale proprietăţii intelectuale în internet.

Aşadar,o ediţie fără „Harry Potter” şi fără „Codul Da Vinci”, plasată în schimb, tocmai datorită invitării Turciei, sub semnul fascinaţiei, al neliniştilor, al privirilor critice dar şi al speranţei pe care le trezeşte Orientul, în lumea Apusului. Complementară este tematizarea impactului real pe care-l au valorile şi civilizaţia occidentului în structurile unei societăţi neeliberate pe deplin din strînsoarea unor obiceiuri arhaice în pofida exemplarei secularizări politice Turciei în lumea islamică.

Interesante sunt, din perspectiva identităţii europene şi a ipotezei unei primiri a Turciei în Uniunea Europeană, relaţiile care se instituie spontan dar şi programatic între diverşii membri ai aşa zisei societăţi multiculturale.

Cu suprafaţa şi demografia ei, Turcia ar modifica vizibil Europa în eventualitatea primirii ei în Uniune. Controversele generate de acest subiect continuă, în dezbaterile de pe podium şi în publicistică.

Lucrările de beletristică apte să dureze dincolo de limitele temporale ale dezbaterilor politice sunt de fapt cele care furnizează unul din componentele cele mai inefabile dar şi cele mai indispensabile unei armonioase integrări a minorităţii turce în societatea republicii federale.

Este încă unul din motivele pentru care, în avanpremiera Salonului de Carte de la Frankfurt pe Main, ediţiile speciale ale unor reviste precum DER SPIEGEL sau DIE ZEIT ca şi paginile de foileton ale marilor ziare germane, au consacrat Turciei un impresionant număr de eseuri, articole, analize, interviuri, publicînd portrete ale autorilor turci ca şi recenzii ale cărţilor traduse sau ale scrierilor apusene despre Turcia.

Într-un cu totul alt fel decît pe vremea lui Mozart şi Voltaire, Turcia este din nou la modă în apus.

Un motiv suplimentar să revenim asupra temei centrale a actualei ediţii a Salonului de Carte, şi dintr-o perspectivă mai puţin laudativă, pentur a dezvălui şi aspectele deficitare ale modernizării Turciei de azi, o ţară încărcată deopotrivă de vestigiile şi de tarele trecutului ei imperial.