1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Ce ar avea de făcut România?

În ciuda pierderii pe care a suferit-o Europa prin plecarea Marii Britanii, împrejurarea aceasta ar putea fi folosită pentru a transforma proiectul european în ceva mai folositor pentru toate țările membre.

Înaintea reuniunii Consiliului European, președintele României, Klaus Iohannis, declarase: ”Pentru toată lumea este clar că Europa, Uniunea Europeană are mult de lucru. Trebuie să redefinim proiectul european. Trebuie să-l facem mai bun, mai uşor de înţeles pentru cetăţeanul de rând, mai performant”.

Să recunoaștem însă că nu înțelegem mare lucru din această declarație. Liderii politici din România ar trebui să-și asume poziții mai clare. Ce așteaptă, de fapt, România de la Uniunea Europeană pe mai departe și care îi sunt obiectivele?

În aceeași declarație, șeful statului român a mai spus: ”A existat consens politic şi voinţă politică pentru integrarea europeană. Nu a existat, din păcate, un proiect naţional, un proiect de ţară post aderare. Acum este momentul să recuperăm, este momentul elaborării unui nou proiect de ţară, lucru pe care îl vom face împreună.”

Un proiect de țară, dacă luăm expresia în serios, presupune o gândire distinctă de a celorlalte țări europene, un spațiu de suveranitate, care, în actuala configurație a Uniunii se îngustează pe zi ce trece. Prin urmare, dacă nu e o simplă retorică, un proiect de țară ar presupune ca România să aibă spații mai largi de deliberare politică și să nu depindă atât de mult de Bruxelles. Dacă cetățenii britanici nu ar fi votat pentru părăsirea Uniunii, s-ar fi pus în practică anumite reforme care ar fi permis, în anumite condiții, țărilor membre să blocheze în parlamentele naționale deciziile Comisiei de la Bruxelles. Acum nimeni nu se mai simte dator să pună în aplicare reformele pretinse de premierul britanic, David Cameron, dar ele erau foarte necesare, mai ales țărilor mici, care nu au posibilitatea să-și promoveze punctele de vedere în cadrul Consiliului European. Mai multe țări asociate, așa cum sunt cele din grupul de la Vișegrad, ar fi putut cu ajutorul altor câteva state să influențeze deciziile politice ale Uniunii. Dar România nu a părut să remarce aceste oportunități, fiind obsesiv preocupată de piața muncii și de soarta muncitorilor ei răspândiți în țările Uniunii și, de aceea, ne putem întreba la ce proiect de țară s-a gândit președintele Iohannis.

S-a arătat în ulitmii ani că România nu poate să mizeze exclusiv pe investițiile străine și că ar trebui să stimuleze într-o mai mare măsură economia locală și să încurajeze prin mijloace fiscale și de altă natură pe antreprenorii români. Există o saturație a investițiilor europene în România și nu există perspective ca ele să crească semnificativ în viitorul apropiat. În același timp fondurile structurale au fost folosite prea puțin și nu întotdeauna bine, ceea ce impune și mai mult o concentrare pe un proiect de dezvoltate economică proprie. Dar în acest scop ar fi, poate, nevoie de un spațiu de libertate fiscală mai mare și de exceptare de la anumite reglementări europene. Altfel spus, Uniunea ar trebui să devină un spațiu mai flexibil, care să permită fiecărui stat să evolueze potrivit propriilor posibilități și înclinații.

Președintele Klaus Iohannis mai spunea că ieșirea Marii Britanii din UE ar aduce după sine și anumite oportunități pentru România. Nu știm nici de data aceasta la ce s-a gândit, dar cu siguranță că acum este momentul ca țările membre să repună în discuție toate acele aspecte ale legislației europene care au pus dificultăți și care au fost resimțite ca un obstacol.