1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Ce a adus reuniunea FMI şi a Băncii Mondiale?

În centrul tuturor dezbaterilor au fost ajutoarele pentru asanarea economiei Greciei şi reformarea sistemului financiar şi bancar. Multe întrebări decisive au rămas fără răspuns.

default

Directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, a încercat din răsputeri să înlăture temerile grecilor privind nişte condiţii prea dure pentru acordarea creditelor de către Fondul Monetar Internaţional. Nimeni nu trebuie să se teamă de FMI, căci acesta încearcă doar să ajute, a declarat Strauss-Kahn pe 24 aprilie la Washington în cadrul reuniunii. În schimb, el a evitat să se pronunţe asupra detaliilor negocierilor curente cu guvernul de la Atena.

Un lucru e cât se poate de clar: Grecia nu va scăpa fără să-şi consolideze economia şi să introducă un sistem fiscal eficient. În caz contrar, cele 30 de miliarde de euro acordate Atenei de ţările care au introdus moneda unică şi cele 15 miliarde din partea Fondului Monetar Internaţional nu ar avea niciun efect pozitiv pe termen lung.

Europenii trebuie să renunţe la vanitate

Mulţi politicieni europeni nu sunt deloc încântaţi că, prin ajutorul acordat Greciei de FMI, o instituţie în care Statele Unite au cea mai mare pondere, americanii vor avea, cel puţin în mod indirect, un cuvânt de spus într-o ţară a Zonei Euro. Însă dubiile de acest fel reflectă o vanitate care nu ar face decât să dăuneze în prezent.

Nu trebuie uitat că FMI este în primul rând o instituţie a Naţiunilor Unite, iar toţi membrii care contribuie la acest fond au dreptul să ceară ajutor la nevoie. În plus, Fondul Monetar Internaţional dispune de o experienţă mai vastă decât ţările Zonei Euro în implementarea unor reforme importante.

Directorul FMI - unul dintre câştigătorii crizei elene

Deja de acum e evident că directorul FMI, Strauss-Kahn, se numără printre câştigătorii crizei datoriilor din Grecia, din moment ce ajutorarea Atenei i-a sporit puterea şi prestigiul. Pe un alt plan, nu s-a bucurat însă de atât succes: el a propus foarte devreme ca băncile să contribuie la asanarea sistemului financiar printr-o sumă prestabilită.

Opiniile sunt divergente: Germania, Franţa, Statele Unite şi Marea Britanie aprobă propunerea, în timp ce Canada, Japonia, India şi Australia o resping. Argumentele sunt uşor de înţeles, în ambele cazuri: unele state au fost nevoite să salveze băncile cu sume de miliarde, provenite din banii contribuabililor, în timp ce alte ţări au făcut faţă crizei fără o astfel de măsură.

Bancherii şi managerii s-au întors la "business as usual"

În concluzie, la reuniunea la vârf din Washington nu a fost luată nicio decizie privind acest subiect dificil. Hotărârea urmează să fie luată în iunie la reuniunea grupului celor mai puternic industrializate ţări şi a statelor emergente, G20, din Canada.

Între timp, conjunctura e din nou mai favorabilă, băncile înregistrează câştiguri mari, iar bursa şi-a revenit după criză. Cu alte cuvinte: perioada în care managerii şi bancherii ar putea fi convinşi de importanţa unui control mai ridicat asupra pieţelor financiare este tot mai scurtă.

Cei mai mulţi dintre ei s-au întors la business as usual, purtându-se de parcă nici nu ar fi existat criza financiară. În aceste condiţii, statele grupului G20 se vor confrunta cu provocări extrem de dificile în viitorul apropiat.

Autor: Rolf Wenkel / Alexandra Sora
Redactor: Ovidiu Suciu