1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Ce aşteaptă Europa din partea alegerilor americane?

Juergen Liminski a stat de vorbă pe această temă cu preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Poettering.

default

Hans-Gert Pottering, preşedintele Parlamentului European

Nu e un secret că în majoritatea lor, vesteuropenii şi în special massmedia din apusul Bătrînului Continent speră într-o victorie a candidatului democrat Barak Obama. Victroie de altfel prezisă de sondaje. Dar ce anume s-ar schimba în politica americană şi în consecinţă în raporturile dintre lumea veche şi cea nouă, în urma unui succes al lui Obama? Nu vor fi oare interesele americane postelectorale aceleaşi cu cele preelectorale? E posibilă oare o modificare de substanţă?

După toate scrutinele prezidenţiale americane s-au produs modificări de accent, a reliefat în context preşedintele Parlamentului European. Potrivit lui, ar fi bine ca indiferent cine va câştiga până la urmă, viitoarea administraţie să aibă o abordare politică externă multilaterală, orientată spre cooperarea internaţională şi în special spre colaborarea cu Uniunea Europeană, o organizaţie mai puternică decât oricând.

In plus Poettering speră ca, pe viitor, adminsitraţia americană să acorde ceva mai multă atenţie Parlamentului European.

In conformitate cu uzanţele internaţionale, şeful forului legislativ european s-a ferit desigur să-şi indice preferinţa pentru unul sau altul din candidaţi, elogiind personalitatea ambilor candidaţi:

McCain şi-a demonstrat formatul uman în prizonieratul vietnamenz, când a refuzat să fie eliberat fără camarazii săi de detenţie. Obama, a spus el, ilustrează capacitatea Americii de a se înnoi. Din partea ambilor, demnitarul european nădăjduieşte că vor miza mai mult pe Naţiunile Unite decât administraţia Bush, chiar dacă Poettering s-a arătat conştient că, prin tradiţie democraţii dispun mai degrabă de o orientare multilaterală decât republicanii. Pe de altă parte, preşedintele PE a salutat intensa cooperare americano-europeană care s-a dezvoltat în ultima vreme în efortul aplanării crizei financiare globale. Conform lui, dacă lucrurile vor evolua în direcţia imprimată raporturilor bilaterale de pildă de strânsa cooperare dintre preşedintele Bush şi liderul UE şi preşedintele Franţei Sarkozy, colaborarea dintre lumea nouă şi cea veche are toate şansele să dezvolte în continuare. Concomitent există multe şantiere internaţionale care necesită o atenţie specială din partea ambelor lumi. E vorba de problemele Africii, de combatarea maladiei Sida, de schimbările climatice şi nu în ultimul rând de dialogul dintre culturi şi combatarea terorismului, şi de raporturile occidentului cu ţările arabe şi islamice, raporturi pe care Poettering le vede dependente de rezolvarea conflictului israeliano-palestinian. Un atu în sfera relaţiilor transatlantice rămîne desigur comunitatea de valori împărtăşite de americani şi europeni, cum ar fi respectul pentru drepturilor omului. In context Europa a deplâns fecvent în trecut ceea ce a considerat a fi deficitele americane în domeniu, ca de pildă tratarea deţinuţilor suspectaţi de terorism de la Guantanamo.

Pe de altă parte europenii se tem de opţiunea pacifică a SUA, una care ar putea s-o înlocuiască pe cea transatlantică, pe măsură ce ponderea demografică, economică şi politică a Europei scade, în favoarea noilor centre de putere apărute la răsărit, în china, India şi Rusia. Multe vor depinde până la urmă de măsura în care europenii înşişi vor reuşi să-şi rezolve temele de casă în următorii ani.