1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Ce îi datorăm lui Putin

Luptele din estul Ucrainei şi situaţia din Siria constituie două din principalele subiectele ale comentatorilor din vest.

Vladimir Putin la Kremlin, la 05.05.2014

Vladimir Putin la Kremlin, la 05.05.2014

Nu putini editorialişti occidentali, şi nu în ultimul rând germani, se arată gata să-i conceadă Rusiei şi mai cu seamă tiranicului ei preşedinte, Vladimir Putin, un drept de veto asupra viitorului Uniunii Europene.

Un tipic caz de lamentaţie occidentală a apărut în Koelner Stadtanzeiger sub semnătura lui Peter Pauls, un comentator care livrează elogii deceniului care s-a scurs de la prima extindere de amploare, către est, a Comunităţii Europene.

Această extindere, scrie el, pe drept cuvânt, s-a dovedit, în mare, (în ciuda temerilor franceze şi olandeze care s-au materializat atunci în referendumuri negative) „un succes”. Lărgirea s-a vădit a fi chiar, economic, un succes de amploare, cu puţini perdanţi (între care falimentul cipriot, şi iminenta bancrută, evitată in extremis, a Sloveniei) şi cu unele cazuri (de felul Ungariei) care, sub premierul ei, „Viktor Orban, a iscat îndoieli cu privire la spiritul ei democratic".

Pe de altă parte, în ciuda crizei izbucnite în 2008, ţările membre o duc, în majoritatea lor, mai bine decât înainte de extindere, mai notează autorul, care, încercând să scruteze viitorul, cade apoi într-un negru pesimism. Potrivit lui, Putin, care a asistat în 2004 la prăbuşirea ordinii stabilite după cel de-al Doilea Război Mondial, de ruşi, englezi şi americani, la Yalta, ar fi azi „complet altul” decât acum zece ani, astfel că, în 2014, nu s-ar mai putea „face politică fără implicarea Moscovei”. Prin urmare, conform comentatorului din Köln, n-ar mai fi, chipurile, posibilă o nouă extindere spre est a Uniunii.

La Londra, The Independent adoptă poziţii asumate în mod curios, în parte, în Germania, de extrema stângă, cerând vestului să negocieze viitorul Ucrainei cu liderii de la Moscova. Ziarul londonez nu pare să realizeze că asemenea tratative s-ar face peste capul ucrainenilor şi împotriva voinţei multora dintre ei. The Independent afirmă chiar, în răspăr faţă de realităţi, că asemenea negocieri s-ar face "în beneficiul" acestor oameni şi că ar fi „de datoria Occidentului să se angajeze mai puternic în favoarea ucrainenilor din est şi vest”.

Timoraţi în faţa Rusiei se arată şi varii lideri vesteuropeni, între care cancelara Germaniei, care, potrivit ziarului austriac Der Standard, „se teme să înăsprească sancţiunile impuse Moscovei. Or, prin această reţinere, vestul riscă să fie îngropat sub evoluţiile ucrainene”, scrie ziarul, scoţând în evidenţă importanţa alegerilor prezidenţiale de la 25 mai.

„Forţele pro-ruse şi patronul lor moscovit”, mai notează cotidianul din Salzburg, „încearcă în prezent să torpileze procesul electoral" ucrainean. Din acest motiv Occidentul ar trebui, conform aceluiaşi cotidian austriac, să avertizeze Moscova să se aştepte la o notabilă înăsprire a sancţiunilor pentru cazul în care procesul scrutinului prezidenţial ucrainean deraiază...

În contextul actualei crize, presa germană a început, pentru prima dată în istoria ei, să acorde atenţie şi opiniilor exprimate în ziarele din Republica Moldova. Postul naţional de radio german, Deutschlandfunk, scoate în evidenţă bunăoară opiniile exprimate de ziarul Timpul, de la Chişinău.

Publicaţia moldovenească salută înlesnirile în materie de vize, de care se bucură de la finele lunii aprilie încoace basarabenii care călătoresc în Uniunea Europeană şi admite că, la această ameliorare, „au contribuit mai puţin politicienii proprii, cât Putin şi naţionaliştii ruşi din Ucraina”. Fiindcă „după anexarea Crimeei şi declanşarea, de către Putin, a unui război civil în Ucraina”, UE a observat că e pe cale să piardă această ţară şi şi-a îndreptat din nou atenţia şi asupra Republicii Moldova.

De unde reiese cât de valabilă e vorba franţuzească, potrivit căreia "a quelque chose malheur est bon".