Ce și cum gândesc tinerii din Europa de Est

Au trecut prin urgiile conflictelor și agresiuni din partea „fratelui mai mare rus”, doar pentru că părinții lor își doreau libertate. Este vorba de noua generația a tinerilor născuți în fostele republici sovietice.

Căderea Cortinei de Fier și a celui mai mare imperiu totalitar din epoca contemporană a schimbat istoria, iar pe harta Europei au apărut noi state. Declarându-și independența de puterea de la Moscova, politicienii din fostele republici sovietice au încercat, timp de peste 25 de ani, să construiască o viață nouă. Fiind antrenați în lupta pentru libertate și influență, ei par a nu fi observat că între timp, în aceste țări s-a format o nouă generație de tineri, cu o nouă gândire, care actualmente s-a maturizat și a devenit deja un pilon pentru societate. Aceşti tineri nu au purtat cravate de pionier și insigne de comsomolist, nu au mărșăluit în pas milităresc în piețe de 1 Mai, nu au cântat cântece patriotice și nu au desenat pancarte cu îndemnul „STOP NATO”. Ei s-au născut liberi, trecând prin dificultăți economice de proporții, văzând cu ochii ororile conflictelor interne armate. Ei nu au știut ce înseamnă totalitarism sau gândire colectivă, ci invers au învățat ce este democrația și, spre deosebire de părinții lor, au mers peste hotare să cucerească lumea.

Cum gândesc acești tineri? Ce cred ei despre viitorului țărilor unde s-au născut? Cum văd ei rezolvarea problemelor eterne interne și a celor de agresiune externă? La aceste și alte întrebări Deutsche Welle a încercat să afle răspunsul, în cadrul unui dialog realizat cu trei tineri din Republica Moldova, Georgia și Ucraina, care participă în aceste zile la o școală de vară la Chișinău.

Tinerii moldoveni – între migrație și lupte geo-politice

Dacă în 1989 populația Republicii Moldova număra 3,98 milioane de cetățeni, conform ultimului Recensământ în țară au rămas să mai trăiască circa 2,9 milioane, iar potrivit unor estimări independente cifra ar fi și mai mică. Lipsa locurilor de muncă, sărăcia, dar și lipsa capacității clasei politice corupte, au generat un exod masiv al moldovenilor, care au decis să plece în căutarea unui loc mai bun de trai. Din cauza unui viitor incert, tinerii aleg şi ei să meargă la studii și la muncă peste hotare. Potrivit mai multor experți, situația s-a agravat și mai mult după ce din cauza politicienilor de la Chișinău, Republica Moldova s-a transformat din istoria de succes a Parteneriatului Estic într-un elev repetent al acestuia.

Vasile Tarlev (21 ani) își face studiile actualmente la Facultatea de Drept din Chișinău și, asemenea multor tineri, dorește să plece să facă un master în afara țării, ca ulterior să revină, poate, înapoi.

„Tinerii se tem de instabilitate politică deoarece la noi regimurile se schimb peste noapte. De asemenea, se tem că nu se vor putea realiza aici, deoarece nu au un viitor în țară, fiind nevoiți să părăsească Moldova din motive economice. Eu nu exclud că voi reveni acasă, deoarece eu cred că Moldova merge pe o cale mult mai deschisă și aceasta este cea mai prosperă perioadă de la independență încoace, iar actualmente este oportun să investești în tine și să te dezvolți acasă. Pe de altă parte, am foarte mulți prieteni care sunt plecați și îmi povestesc cât de greu este să te realizezi într-o altă țară. Actualmente sunt multe ramuri care se dezvoltă la noi acasă, cum ar fi sfera IT, iar noi suntem una din puținele țări care implementează mecanisme în aceste domenii. Este nevoie de tineri inovativi, care să lucreze aici”, spune Vasile.

Una din problemele pe care le văd majoritatea tinerilor din țară este lipsa unui viitor sigur, care este accentuată de luptele interne politice interminabile. În cadrul protestelor din 2009, tinerii au participat masiv la acțiuni care au dus la căderea regimului comunist condus de Vladimir Voronin, iar mulți din ei au sperat că se va produce o schimbare. Dar, clasa politică nouă, ajunsă la guvernare, a dezamăgit  aşteptările tinerilor, iar aceasta a dus la polarizarea noii generații.

„Părerile tinerilor din R. Moldova se rezumă doar la extreme – ori să continue relațiile cu Federația Rusă ori să se meargă spre integrarea în UE. Eu am o părere deosibită. Eu cred că noi trebuie să ne gândim la binele Moldovei, să fim mai patrioți, iar eu aș vedea R. Moldova ca o țară independentă, probabil integrată, dar cu un caracter asemenea Elveției sau Austriei. Noi putem realiza aceasta deoarece avem actualmente tot suportul partenerilor externi și putem deveni o țară independentă, fără a ne arunca în extreme. Factorul extern are putere asupra R. Moldova deoarece factorul intern nu acționează așa cum ar trebui. De exemplu, există efectul rusesc care își atinge scopul deoarece tinerii de la noi nu se pot decide și fiind ușor manipulați, aceste idei se impun în societatea noastră. Este o problemă a culturii noastre, care este legată de extreme. Noi trebuie să urmărim logica Poloniei, care beneficiază atât de avantajele UE, cât și de relațiile pe care le are cu Federația Rusă. Este o relație bazată pe echilibru pe care trebuie să o acceptăm și noi”, a declarat în exclusivitate pentru DW, Vasile Tarlev.

Tinerii ucraineni măcinați de război și agresiune

Spre deosebire de tinerii din R. Moldova, care nu își amintesc atât de bine conflictul transnistrean, cei ucraineni au avut de trăit o adevărată dramă în ultimii ani. Anexarea Crimeei și conflictul armat, care continuă în regiunea Donbas, au marcat puternic conștiința tinerilor. La aceasta se adaugă și aceleași probleme pe care le au și semenii lor moldoveni, legate de lipsa unor perspective, de corupție și incapacitatea clasei politice de a gestiona situația. În pofida acestor probleme, tinerii din Ucraina rămân totuși optimiști și speră că lucrurile vor reveni la normal.

Anton Dubinskyi (25 ani) vine din Kiev și, asemenea multor tineri din Ucraina, a mers peste hotare să își facă studiile și a reușit chiar să își găsească un job la Bruxelles. El susține că principala problemă a tinerilor ucraineni ține de lipsa unor reale șanse de a se afirma, din cauza interesele meschine ale clasei politice actuale.

„Pentru tinerii din Ucraina nu este o perioadă prea bună. Continuă așa zisul exod al creierelor din țară, iar tinerii nu sunt gată să își pună viața pe altarul lucrului la stat, pentru a relansa procesele din țară. Oamenii pleacă masiv, în mod special în țările vecine, care fac parte din Grupul de la Visegrad și încearcă acolo să-și construiască viața. Pe da altă parte, după revoltele de pe Maidan și izbucnirea războiului din estul țării, foarte mult s-a consolidat autoconștiința națională în rândul tinerilor. Astfel, dacă e să vorbim de perspective pe termen scurt, atunci pot spune că dacă această elită a tinerilor va rămâne în Ucraina, atunci sunt șanse de relansare a sistemului de stat. Pentru aceasta noi avem nevoie de ajutor din afară, deoarece în interior există anumite forțe, oligarhice, pe care nu le interesează soarta țării. Dacă e să vorbesc despre perspectivele pe termen lung, atunci acestea depind mult de cele pe termen scurt, iar noi trebuie să ne reformăm urgent și să ne transformăm într-un „tigru” al Europei de Est”, spune tânărul.

Totodată, ca și tinerii de la Chișinău, cei din Ucraina se confruntă actualmente cu un val puternic de presiune din partea Federației Ruse, care vrea să țină sub influența sa Kievul, polarizând și divizând societatea ucraineană.

„În Kiev, de unde vin eu, frica de Rusia e puțin atenuată, deoarece linia frontului se află destul de departe, iar oamenii nu simt adevăratele pericole. Dar, în fiecare zi acolo mor oameni, tineri la fel ca mine, care au mers acolo să lupte benevol. Astfel, pentru generația mea mulți ani va rămâne această frică și ură față de Rusia. Dacă e să vorbim de perspective, atunci eu nu cred că cineva va aștepta să ne dezvoltăm în 20-30 de ani, ca să devenim parte a UE. Pe de altă parte, noi nu știm dacă și partenerii europeni sunt gata să ne primească actualmente, deoarece ei au problemele lor interne, iar fără o reformare, noi suntem și mai puțin atractivi. Dacă e să revin la problematica conflictului, atunci părerea mea, care poate să nu corespundă cu a multor ucraineni, este că dacă noi avem probleme care reprezintă o povară pentru țară, vorbesc de actualele teritorii ocupate, iar renunțarea la acestea va fi o condiție de a intra în UE, atunci noi vom trebui să recunoaștem independența lor. Nimeni nu ne va interzice să mai facem referendumuri de reunificare în teritoriile ocupate din Crimeea sau Donețk, ulterior când noi o să trăim mai bine”, a declarat pentru DW, Anton Dubinskyi.

Tinerii din Georgia – patriotism și nădejde în NATO

Măcinată la fel ca și alte țări din Parteneriatul Estic de conflicte interne, susținute de regimul de la Kremlin, Georgia trece și ea printr-o perioadă de reformare accelerată. În pofida acestor probleme, tinerii din Caucaz sunt plini de speranță și de încredere că țara lor este pe drumul cel drept, iar viitorul ei este doar în marea familie europeană.

Zviad Adzinbaia (25 ani) s-a născut în Abhazia, care după conflictul din anii '90 a devenit o regine controlată de regimul separatist și care, asemenea Transnistriei, își declară apartenența față de Rusia. Tânărul spune că a fost ultima dată în orașul natal în 2012, deoarece se teme să meargă acolo, unde e casa părintească. Zviad își face studiile actualmente în SUA și spune că tinerii georgieni au astăzi foarte multe oportunități de a studia în afară, dar trebuie să se întoarcă acasă pentru a dezvolta și a unifica țara.

„La vârsta de doi ani mi-am pierdut casa și aceasta mi-a determinat viitorul. Astfel, m-am mutat în capitala Georgiei, iar de acolo am mers peste hotare, unde studiez diplomația și securitatea statului. Personal, la fel ca și mulți dintre colegii mei, lucrăm intens pentru a face mai sigură țara noastră și pentru a o reunifica. Tinerii noștri gândesc actualmente mai global, ei au o orientare pro vestică. Acesta e scopul tinerilor, deoarece și în prezent ne confruntăm cu pericolul rusesc, care își accentuează influența în țară prin prezența serviciilor secrete. Totodată, după aprobarea regimului liberalizat de vize, tinerii tot mai mult își văd viitorul în UE. De asemenea, faptul că Rusia controlează actualmente 20% din teritoriul țării reprezintă un pericol nu numai pentru securitatea Georgiei, dar și a Europei. Agresiunea țării este un impediment pentru dezvoltarea economică, educațională și a altor aspecte sociale ale țării mele. Eu cred că țara mea trebuie să facă multe lucruri ca să devină membră a NATO, astfel ca Georgia să demonstreze că nu îi este frică de inamici. Eu sper că această triadă – Georgia, Moldova și Ucraina – să devină țări de succes și mult mai independente în fața pericolelor externe”, a conchis tânărul georgian.

Simion Ciochină, Chişinău