1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Cazul NSU este un eşec al statului german

Comisia de anchetă a Bundestag, chemată să cerceteze seria de crime comise de celula de extremă dreaptă NSU, şi-a prezentat raportul final. Rămâne de văzut ce învăţăminte se vor trage din document.

Membrii Comisiei parlamentare de anchetă au fost la unison de acord că instituţiile de securitate germane au subestimat ani în şir extremismul de dreapta. Nouă oameni originari din străinătate au fost ucişi între anii 2000-2006 cu aceeaşi armă şi cu toate acestea rasismul nu a fost considerat mobilul crimelor. Numai în cazul celei de-a zecea victime a celulei NSU - o poliţistă ucisă în primăvara anului 2007 - organele de anchetă nu pot fi acuzate de nimic, fiindcă motivaţia de extremă dreaptă nu putea fi recunoscută la prima vedere.

Preşedintele Comisiei de anchetă a Bundestagului, care s-a reunit periodic pentru a studia cazul NSU, social-democratul Sebastian Edathy, a declarat, după audierea a aproximativ 100 de martori, că este vorba de un eşec fără precedent al instituţiilor de securitate germane. Abia la patru ani şi jumătate de la ultima crimă au fost descoperite motivele reale ale făptaşilor, şi asta din pură întâmplare. După jefuirea unei bănci în oraşul Eisenach din Turingia, poliţiştii s-au apropiat de o rulotă suspectă aflată în flăcări. În vehicolul carbonizat, ei au găsit cadavrele calcinate a doi bărbaţi care comiseseră suicid: Uwe Böhnhardt şi Uwe Mundlos. Totodată, ei au descoperit pistolul din dotare al poliţistei Michèle Kiesewetter, ucisă la Heilbronn.

Când, puţin mai târziu, a explodat o casă în oraşul Zwickau, aflat la 180 de kilometri depărtare, poliţiştii au găsit între ruine o înregistrare video, în care celula NSU îşi recunoştea crimele comise. Stupefacţia a fost mare, fiindcă dintr-o dată a devenit evident ceea ce numeroase echipe de cercetare ale poliţiei şi serviciului de informaţii interne Verfassungsschutz omiseseră să ia în calcul vreme de ani buni: Că seria de crime a fost comisă de extremişti de dreapta.

În acea zi a devenit clar că "întreaga arhitectură de securitate din Germania nu era pregătită pentru terorismul de dreapta", după cum a declarat social-democratul Edathy agenţiei de presă dpa. Într-adevăr, instituţiile de securitate germane au făcut o sumedenie de erori pe durata anchetei. Ulterior s-a constatat, de pildă, că seria de crime nu ar fi putut avea loc, dacă Uwe Böhnhardt, cunoscut poliţiei ca un extremist de dreapta periculos, ar fi fost arestat la finele anilor 90. Motive, poliţia ar fi avut atunci, fiindcă a găsit în garajul său un număr de bombe artizanale. Până acum a rămas neclar de ce Böhnhardt a fost totuşi lăsat în libertate.

În calitate de coacuzatori, rudele victimelor constată la München cât de dificil avansează în instanţă procesul NSU. La curtea supremă a landului Bavaria se desfăşoară începând din mai procesul împotriva singurei supravieţuitoare a trio-ului de criminali, Beate Zschäpe. În boxa acuzaţilor se mai află şi patru prezumtivi complici. La începutul lunii septembrie, acest proces va continua, după o pauză de o lună, pe perioada verii, iar rudele victimelor şi membrii Comisiei parlamentare de anchetă speră că singura acuzată de crimă, Zschäpe, va rupe tăcerea făcând mărturisiri complete.

Acuzata, în vârstă de 38 de ani, a trăit împreună cu Böhnhardt şi Mundlos în locuinţa lor comună din Zwickau, pe care a şi incendiat-o, potrivit procurorilor. Corpurile delicte găsite în ruinele locuinţei sunt foarte importante pentru judecarea crimelor NSU. Cu toate acestea, nu este sigur că există suficiente dovezi în baza cărora Zschäpe să fie condamnată pentru crimă la capătul procesului, care va dura cel puţin până în decembrie 2014.