1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Cazul Jeleva - piatră de moară pentru Comisia Barroso 2?

Ministrul bulgar de Externe, Rumiana Jeleva, nominalizată pentru funcţia de comisar european pentru Cooperare Internaţională, Ajutor Umanitar şi Managementul Crizelor, s-a confruntat cu acuzaţii dure la audierea în PE.

default

Rumiana Jeleva, în timpul audierii din PE

Jeleva nu ar fi declarat statutul ei de acţionar la mai multe firme, încălcând astfel regulile Comisiei Europene. Acuzaţiile au fost formulate de europarlamentarii ecologişti, liberali şi din fracţiunile de stânga.

Dacă aceste acuzaţii vor fi dovedite, preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso poate cere Bulgariei să nominalizeze un alt candidat şi să amâne votul de învestire a executivului comunitar, prevăzut pentru 26 ianuarie.

Parlamentul European votează în bloc noua componenţă, existând deci pericolul ca a doua comisie condusă de Barroso să fie respinsă din cauza doamnei Jeleva.

Ca într-o oglindă, în cazul Jeleva se pot vedea calităţile şi defectele Uniunii Europene. Venind din Bulgaria, nominalizata pentru portofoliul Ajutorului Umanitar stă de la început sub semnul suspiciunilor de corupţie şi colaborare cu mafia.

Nu total pe nedrept. Chiar dacă legislaţia comunitară a fost aprobată rapid în Parlamentul de la Sofia în timpul negocierilor de aderare, în viaţa de zi cu zi normele Uniunii nu sunt lege.

Doamna Jeleva a procedat la fel, nedeclarând calitatea sa de acţionar la societăţi comerciale. Cu alte cuvinte, Bulgaria a fost acceptată prea repede în Uniune iar Rumiana Jeleva întruchipează această imaturitate.

Candidatura sa este rezultatul unei tradiţii nu tocmai demnă de laude în UE. Marile partide din legislativul european privesc mai întâi în carnetul de partid al candidaţilor şi abia apoi la profilul lor politic şi profesional. De aici şi realitatea că atât conservatorii cât şi socialiştii sunt mereu în căutare de parteneri în ţările nou-intrate în Uniune.

În Europa Centrală şi de Est, peisajul politic este încă în mişcare, sunt înfiinţate uneori noi partide de succes, care pot afecta până la urmă semnificativ raportul de forţe între stânga şi dreapta la Bruxelles şi Strasbourg.

În acest fel, mai întâi conservatorii germani şi apoi popularii europeni au căutat să se apropie de premierul bulgar, Boiko Borissov, şi de partidul acestuia, GERB, după ce conservatorii bulgari şi-au pierdut electoratul şi importanţa la Sofia.

Boiko Borissov, Bürgermeister von Sofia

Premierul bulgar, Boiko Borisov, principal susţinător al doamnei Jeleva

Au fost lăsate la o parte trecutul netransparent al acestuia şi faptul că membrii formaţiunii sale au fost recrutaţi în mare din rândurile foştilor comunişti şi ale serviciilor secrete.

Se vede astfel cum nominalizarea doamnei Jeleva este o dovadă a deficitului de democraţie şi transparenţă, existent într-o Uniune Europeană dominată de state naţionale.

Mai mult, este clar că Rumiana Jeleva nu se poate ridica la nivelul acestei funcţii importante, nici din punct de vedere al competenţei profesionale, nici din cel al statutului politic. Participările ei la diverse emisiuni de divertisment, prestaţiile ei diplomatice, de la Sofia la Washington, precum şi apariţiile ei, de multe ori diletante, nu sunt recomandări prea bune pentru jobul de la Bruxelles.

Aici vine aspectul pozitiv: la audierile din Parlamentul European, doamna Jeleva s-a aflat sub presiune nu doar din cauza conflictului de interese, ci şi din cauza incompetenţei şi a superficialităţii sale. Liderul grupului parlamentar socialist, germanul Martin Schulz, a apreciat că, independent de acuzaţiile privind neregulile financiare care i se aduc, audierea Rumianei Jeleva a scos în evidenţă tocmai incompetenţa acesteia.

Noua încredere în sine a Parlamentului European, dobîndită după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, eforturile de a spori democraţia şi transparenţa, de a-i face pe cetăţenii europeni interesaţi de politica Uniunii - toate acestea sunt evidenţiate de cazul Jeleva.

Dacă Jose Manuel Barroso îl va convinge pe premierul Borissov să nominalizeze o altă persoană, rămâne de văzut. Parlamentul European şi-a spus însă răspicat părerea în acest caz, ceea ce este demn de laudă. De asemenea, cazul Jeleva a mai arătat că structura Comisiei nu mai poate fi construită strict pe criteriile unei reprezentări politice perfecte a forţelor din Uniune.

O ultimă concluzie: cazul Jeleva a arătat cât de diferite sunt în continuare Vestul şi Estul Europei. Chiar dacă oficial se află împreună sub acelaşi acoperiş european, este nevoie încă de mult timp pentru a apropia societăţile din cele două mari blocuri europene, nu doar politic, ci şi în cîmpul mentalităţilor.

Autor: Alexander Andreev/O.S.
Redactor: Rodica Binder