Cazul Glaser: Un prim eşec al AfD în Bundestag? | Germania | DW | 02.10.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Cazul Glaser: Un prim eşec al AfD în Bundestag?

Parlamentul german se pregăteşte pentru prima şedinţă după alegerile din 24 septembrie. Împărţirea funcţiilor dezvăluie lupte grele, în special pentru AfD, partid ai cărui reprezentanţi sunt nedoriţi în funcţii cheie.

Noul Bundestag are de răspuns la mai multe întrebări. De pildă, când ar trebui să aibă loc prima sesiune parlamentară. Legea fundamentală spune că aceasta ar trebui să se desfăşoare cel târziu la 30 de zile după alegeri. Va fi și mai dificil să se decidă unde în plen va lua loc fiecare grup parlamentar, ca să nu mai vorbim despre cine va fi reprezentat în prezidiu. Niciun grup parlamentar nu ar dori să se învecineze cu cei 93 de deputați ai partidului populist Alternativa pentru Germania.

Wolfgang Schäuble va fi noul preşedinte al Bundestagului. Cancelara și şefa CDU, Angela Merkel, l-a propus pe ministrul federal al Finanțelor pentru cea de-a doua funcţie în stat ca importanţă (după cea de cancelar) și, după cum se pare, această propunere întruneşte o majoritate. Acest lucru este important deoarece președintele Bundestagului (ca și vicepreşedinţii) este ales de majoritatea parlamentarilor în cadrul reuniunii constitutive. Fiind vorba de 709 parlamentari, un candidat trebuie să obţină cel puțin 355 voturi de susţinere.

"Islamul nu cunoaște libertatea religioasă"

În principiu, Regulamentul de procedură al Bundestagului prevede ca fiecare grup parlamentar să fie reprezentat de cel puțin un vicepreședinte în cadrul prezidiului. AfD doreşte de asemenea să aibă un reprezentant în această calitate şi l-a propus pe parlamentarul Albrecht Glaser. Acesta are 75 de ani şi provine din landul Hessa. Înainte de a se înscrie în AfD, Glaser a făcut politică în cadrul CDU, la Frankfurt.

Glaser le refuză musulmanilor dreptul fundamental la libertate religioasă. "Islamul este o ideologie politică și nu o religie. Nu există nicio distincție între musulmani și islamiști", este de părere fostul conservator.

„Noi nu suntem împotriva libertății religioase. Islamul este o construcție care nici măcar nu cunoaște libertatea religioasă, și nici nu o respectă. Iar acolo unde această construcţie se manifestă, libertatea religioasă este înăbușită în fașă. Cine procedează astfel cu un drept fundamental, trebuie lăsat fără acel drept", a spus Glaser în primăvara acestui an, în cadrul unui eveniment organizat de partid.

Glaser, combătut ferm

Un punct de vedere care i-a pus pe jar pe mulți politicieni. Parlamentarii SPD, FDP, Verzii și cei din Partidul Stângii au anunțat că nu vor vota pentru Glaser. "Cei care pun la îndoială libertatea religioasă s-au descalificat", spune Cem Özdemir, șeful Verzilor. "Un candidat potrivit pentru un post în parlament trebuie să respecte Constituția. Or, Glaser susţine câteva lucruri pe care eu le consider inacceptabile", a declarat şi liberalul Marco Buschmann.

Pe de altă parte, Martin Patzelt (CDU) a avertizat împotriva stigmatizării lui Glaser. Acest lucru nu ar face decât să consolideze puterea Alternativei pentru Germania. Patzelt s-a declarat convins că "anumite lucruri se pot rezolva" în cadrul unui "proces democratic". De exemplu, ca vicepreşedinte al Bundestagului, Glaser ar trebui să învețe cum să se comporte cu parlamentarii musulmani în mod corect.

Partidul Stângii refuză categoric orice fel de sprijin pentru reprezentantul AfD. "Este clar pentru mine că nu voi vota pentru domnul Glaser", a spus liderul grupului Stângii, Dietmar Bartsch. La rândul său, Carsten Schneider (SPD) a declarat că potențialii candidați la funcția de vicepreședinte "trebuie, desigur, să respecte Constituţia și, în special, drepturile fundamentale".

AfD insistă

Albrecht Glaser, parlamentar AfD

Albrecht Glaser, parlamentar AfD

Dar în Alternativa pentru Germania rezervele vizându-l pe Albrecht Glaser nu sunt luate în seamă. Alexander Gauland, şeful grupului parlamentar al AfD, a declarat că partidul nu se dezice de candidatul său. "Suntem cu toții de părerea domnului Glaser. Punctul său de vedere nu este nimic deosebit", a spus Gauland.

Prin urmare, Parlamentul pare să se confrunte cu un prim impas. Din moment ce AfD are 93 de membri, candidatul său ar fi trebuit să primească mai mult de 260 de voturi din partea celorlalte grupuri parlamentare. În caz contrar, el nu este ales vicepreședinte al Bundestagului. Astfel s-a întâmplat în 2005 cu politicianul de stânga Lothar Bisky. În prezidiu, un post a rămas neocupat până când Partidul Stângii a propus-o pe Petra Pau în locul lui Bisky. Aceasta a fost aleasă cu vot majoritar de către Bundestag.

Funcţii dorite

Funcţia de preşedintele sau vicepreşedinte al Bundestagului este foarte râvnită, fiind foarte interesantă inclusiv din punct de vedere financiar. Potrivit legii, președintele primește un salariu de două ori mai mare decât un parlamentar, deci peste 18.200 de euro pe lună. Vicepreședinții primesc o jumătate de spor în plus, cărora li se adaugă diverse alte drepturi, care măresc remuneraţia cu mai multe mii de euro.

Dar plata este doar un aspect. Cei care se află în prezidiu se bucură de o semnificație politică deosebită în parlament. Respectiva persoană conduce ședințele Bundestag-ului și monitorizează respectarea normelor parlamentare.

Ce ar face un președinte numit de AfD dacă, de exemplu, unul dintre colegii săi de partid ar avea un derapaj de extremă dreapta în cadrul unei dezbateri?

Albrecht Glaser insistă asupra candidaturii sale. "Sunt un democrat model", a subliniat el. Vâlva stârnită de comentariile sale în legătură cu islamul este "un joc politic cu scopul de a ține la distanţă AfD de aceste funcţii". El se așteaptă la o abordare similară din partea celorlalte partide şi când se vor ocupa funcţiile în comisiile parlamentare. 

Autor: Sabine Kinkartz/vd