1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cazul Breivik şi justiţia norvegiană

Agnes Bührig/ IA16 aprilie 2012

Astăzi a început procesul împotriva ucigaşului în masă Anders Behring Breivik din Norvegia. Poate fi el tras la răspundere pentru faptele sale?

https://p.dw.com/p/14eXV
Anders Behring Breivik
Anders Behring BreivikImagine: Reuters

77 de morţi, mai bine de 800 de părţi vătămate, cel puţin 150 de martori - procesul împotriva ucigaşului în masă de la Oslo şi Utøya, Anders Behring Breivik, este cea mai amplă procedură juridică din istoria mai recentă a Norvegiei. Completul de judecată îşi propune începând de astăzi, 16.04, să reconstruiască faptele, să afle motivele făptaşului şi să constate dacă acuzatul era în deplinătatea facultăţilor mintale când a a comis crimele.

Dovezile sunt incontestabile. Anders Behring Breivik a recunoscut că a detonat pe 22 iulie 2011 o bombă în centrul capitalei Oslo, pentru a se îndrepta apoi spre insula de vacanţă Utøya unde a ucis cu focuri de armă la întâmplare tineri care se aflau într-o tabără a tineretului social-democrat, la putere în Norvegia. Făptaşul a recunoscut că a comis aceste grozăvii dar susţine că este nevinovat. Breivik spune că se află în toiul unei lupte armate împotriva islamului, care începe să ocupe o poziţie tot mai dominantă în ţara scandinavă. De aceea, spune el, a detonat bomba în faţa sediului guvernului, de aceea i-a şi masacrat pe tinerii laburişti.

În scopul aflării răspunsului la întrebarea dacă masacrul este opera unui nebun au fost realizate două expertize psihiatrice. În noiembrie anul trecut, o primă echipă de experţi a ajuns la concluzia că Breivik suferă de schizofrenie paranoidă. Săptămâna trecută, o altă echipă de experţi a ajuns la o concluzie contrară - anume că, în afara unei tulburări narcisiste şi antisociale de personalitate, făptaşul nu este bolnav psihic.

Acum, completul de judecată este chemat să-şi elaboreze un punct de vedere propriu pe durata procesului. În cazul în care Breivik va fi declarat iresponsabil pentru faptele sale, va fi internat într-un spital de psihiatrie. Regulamentul prevede într-un astfel de caz ca o dată la trei ani, o comisie de experţi să analizeze posibilitatea externării şi punerii sale în libertate. Este însă foarte posibil ca el să nu fie niciodată eliberat. În cazul în care acuzatul în vârstă de 33 de ani va fi însă găsit în deplinătatea capacităţilor mintale, riscă o pedeapsă maximă de 21 de ani închisoare.

Breivik s-a arătat satisfăcut de rezultatul celei de-a doua expertize psihiatrice. El spune că intenţionează să se folosească de proces pentru a-şi populariza tezele radicale, şi este încredinţat că nu va fi luat în serios decât dacă sănătatea sa mintală este dovedită. Mai departe, el a declarat prin apărătorul său Geir Lippenstad, că nu regretă ce a făcut, singurul regret fiind acela că nu a reuşit să comită o crimă şi mai mare. Apărarea a anunţat de asemenea că intenţionează să citeze în faţa instanţei islamişti radicali şi extremişti de dreapta. Prin asta urmăreşte să demonstreze că Breivik nu a avut halucinaţii când a plănuit şi executat crima, ci că societatea norvegiană se află într-un război cât se poate de real.

Apărarea i-a citat ca martori, între alţii, pe liderul islamist Mullar Krekar, care a fost condamnat la finele lunii martie 2012, de un tribunal din Oslo, la cinci ani închisoare pentru proferarea unor ameninţări cu moartea şi cu atentate teroriste, şi pe bloggerul Peder Jensen, mai bine cunoscut publicului sub pseudonimul "Fjordman". Jensen i-a fost lui Breivik sursă de inspiraţie pentru aşa-numitul său manifest, în care sunt enumerate motivele care l-au determinat să ia bomba şi arma de asalt în mână.

Între timp a devenit incontestabil că Breivik a acţionat singur, dar ca un lup singuratic care şi-a găsit haita în internet.  "Este fapta unui terorist solitar, care a acţionat cu maximă atenţie şi prudenţă", afirmă serviciul secret norvegian PST într-o analiză proprie, publicată în martie. "Un astfel de făptaş ar fi putut fi depistat cu ajutorul unor indicii concrete. Totuşi, pentru a supraveghea paginile internet în care se manifestă astfel de făptaşi - pentru asta n-am avut resurse suficiente", arată PST. Instituţia regretă că nu l-a putut opri la timp, dar nu recunoaşte să fi comis vre-o greşeală.

Procesul împotriva lui Breivik, care va dura 10 săptămâni, se va ocupa mai ales de chestiuni ce ţin de sănătatea mintală a acuzatului şi va scoate la lumină curente de extremă dreaptă şi islamiste din societatea norvegiană. Sentinţa va fi comunicată în iulie, cu puţin timp înaintea împlinirii unui an de la  atentatele care au şocat întreaga lume.