Caz de forţă majoră

„Controversatul magnat român al petrolului, Dinu Patriciu, şi-a vîndut concernul unei întreprinderi de stat din Kasahstan, afirmînd că tranzacţia ar conferi mai multă independenţă României. Adversarii săi se tem de contrariul”, scrie azi Karl Peter Schwarz în paginile ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung. Autorul se îndoieşte la rîndul său de verdicitatea afirmaţiilor lui Patriciu şi îl citează în context pe expertul american pentru politici esteuropene, Janusz Bugajski.

Potrivit lui, „importurile din Kazahstan nu constituie o alternativă la cele ruseşti, decît dacă rutele de transport ar putea ocoli Rusia. Totodată, Moscova încearcă să-şi subordoneze repuiblicile central-asiatice într-o clasică manieră colonială”, controlîndu-le între altele prin intermediul „importurilor de minereuri la preţuri mici, dar garantate pe termen lung şi al exporturilor de produse petroliere ieftine. In plus, Rusia se prevalează de absenţa unei consistente politici energetice a Uniunii Europene şi de interesele divergente ale statelor naţionale.

Potrivit ziarului conservator german „partidul premierului Tăriceanu nu face decît ce-i cere Patriciu de ani de zile. Impreună cu PSD-ul excomunist sabotează lupta împotriva corupţiei. Nu degeaba Patriciu a susţinut financiar, în alegerile din 2004, atît PNL-ul cît şi PSD-ul”.

Articolul estimează că, de la triumful lui Băsescu în referendumul din mai încoace, „domneşte în România un pat politic, între preşedinte, PD şi PLD pe de o parte, guvern şi foştii comunişti, extremiştii de dreapta şi PNL pe de alta. Opoziţia se vede nevoită să constate că mobilizarea cetăţenilor în apărarea preşedintelui n-a reuşit să zdruncine raporturile de putere, în care Patriciu deţine un rol cheie”.

De corupţia cotidiană din România se ocupă şi un articol apărut în ziarul austriac Die Presse. „Impreună cu Bulgaria, România trece drept cea mai coruptă ţară a UE”, scrie ziarul, evocînd publicarea „Manualului de dat şpagă editat de Mişcarea Anticorupţie şi de jurnaliştii de investigaţie. Potrivit manualului, citat de ziarul conservator de la Viena, atenţii financiare trebuie acordate nu numai medicilor, pentru un tratament cît de cît adecvat, pentru o operaţie sau o naştere. Mită se dă şi profesorilor sau autorităţilor întru evitarea serviciului militar sau a platei unei amenzi pentru o contravenţie la volan.

Şi Sueddeutsche Zeitung se ocupă de România. Ziarul muenchenez de stînga reliefează că, "în pofida tuturor neajunsurilor politice" din cele 9 luni care s-au scurs de la aderarea la Uniune, "România se află vizibil pe drumul învigorării economice".

Spaţii largi continuă să se acorde în ziarele occidentale atît terorismului în sine, cît şi în genere pericolului islamist. „Islamul are două feţe şi nu e compatibil cu democraţia” afirmă sociologul german Hiltrud Schroeter într-un interviu acordat ziarului Die Welt. Potrivit ei, „constituţiile democratice pleacă, altfel decît Şaria, de la premiza egalităţii în drepturi în timp ce legislaţia islamică cere tratarea diferită a egalilor şi a inegalilor. De aici decurge discriminarea femeilor musulmane şi a persoanelor de altă religie decît cea islamică. In plus Coranul lansează pe de o parte un apel la toleranţă, promiţînd însă, pe de alta, paradisul celor ce-i combat cu forţa pe necredincioşi, promisiune pe care se bazează terorismul islamic”. Hiltrud Schroeter respinge totodată afirmaţia asociaţiilor, care susţin că doresc introducerea în Germania a unui Islam nemţesc, liberal şi tolerant. Potrivit ei, organizaţiile care se conformează prescripţiilor coranice pretind că ar fi liberale şi s-ar adapta majorităţii, pentru a-şi atinge scopul de a introduce legislaţia islamică. In cauză este, în opinia ei, eliminarea pericolului edificării unui al treilea sistem totalitar după fascism şi comunism.

Multă cerneală curge în prezent pe marginea revoltei iscate în stînga spectrului politic german de propunerea ministrului federal al apărării de a se doborî avioane de pasageri deturnate şi transformate de terorişti în arme de distrugere în masă. Comentariile se ocupă şi de avertismentul lansat de ministrul german de interne cu privire la un posibil atentat terorist nuclear.

Ziarele de stînga condamnă în genere cele două declaraţii ale miniştrilor creştin-democratţi, în timp ce editorialiştii conservatori consideră că reacţiile stîrnite de aceste luări de poziţie sunt isterice şi nu contribuie la rezolvarea problemelor pendinte.

Die Welt din Berlin deplînge nehotărîrea social-democraţilor, atribuindu-le vina pentru blocajul din coaliţia guvernamentală berlineză, care paralizează eforturile de adoptare a unor demersuri şi legi antiteroriste eficiente.

In schimb, ziarele de stînga afirmă că demnitarii de centru-dreapta ar răspîndi panica, şi ar adopta atitudini anticonstituţionale incitînd la comiterea unor fărădelegi. Frankfurter Rundschau îl acuză pe ministrul apărării că ar "abuza de nevoia de securitate a cetăţenilor", pentru "a împinge statul" pe un drum "imoral", blocat de Curtea Constituţională.

Dar Frankfurter Allgemeine Zeitung relevă că sentinţa Curţii Supreme privind doborîrea de avioane de pasageri deturnate n-a interzis „decît adoptarea unei legi care să pună în balanţă vieţile unor oameni nevinovaţi”, fără să reglementeze însă situaţiile de forţă majoră.