Cauzele externe ale îndatorării României
26 martie 2009
Mugur Isărescu a avut grijă să nu manifeste preocupări «metafizice», după cum le-a numit el glumind, adică să nu formuleze judecăţi de ordin moral cu privire la ceea ce s-a petrecut în ultimul timp în economia românească. El a evitat, prin urmare, să facă incriminări la adresa investitorilor străini din România.
Totuşi guvernatorul băncii centrale a arătat că România a ajuns să se împrumute cu sume mari, din «cauze externe». El a repetat acest lucru: «din cauze externe».
Ce a vrut să spună?
În ultimii patru ani, datoria externă privată a României a crescut foarte mult, dar pe seama băncilor şi altor societăţi cu capital străin din România. Încurajate de potenţialul de creştere de pe piaţa românească, corporaţiile străine şi-au extins «exuberant» afacerile fie împrumutînd bani, fie, în cazul băncilor, prin transfer de bani de la firmele care le patronează din străinătate.
Acum însă, în situaţie de criză, a explicat Mugur Isărescu, România nu mai poate miza pe intrări masive de capital care să finanţeze deficitul extern, confruntîndu-se, în schimb, cu perspectiva unor masive ieşiri de capital, deoarece datoria externă trebuie să fie plătită.
Iată de ce România a fost nevoită să contracteze un împrumut masiv, care ar putea depăşi în doi ani 20 de miliarde de euro, ceea ce nu va exclude şi necesitatea unor politici guvernamentale de austeritate.
În orice caz, a precizat Mugur Isăresacu, fără împrumutul de la FMI ajustările ar fi fost şi mai dureroase.
Dacă Mugur Isărescu s-a ferit să facă consideraţii «metafizice», el nu s-a ferit în schimb să treacă dincolo de limita strictă a autorităţii sale, formulînd cîteva consideraţii de ordin politic general.
Este greşit să se spună, a apreciat el, că subdezvoltarea României se datorează lipsei de bani. «România duce lipsă în primul rînd de capacitate administrativă», căci, dacă ar fi reuşit să atragă cele 9 miliarde de euro din fonduri europene, care i-au fost pînă acum alocate, poate nici nu ar mai fost nevoie de împrumut de la FMI.