Catalonia - un strigăt de independenţă | Europa | DW | 22.09.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Catalonia - un strigăt de independenţă

În ciuda insistențelor Madridului, guvernul catalan nu vrea să renunțe la referendumul pentru independenţă. Regiunea aduce argumente istorice în favoarea separatismului.

default

Demonstratie pentru independenta Cataloniei la Barcelona

Cu aproape două săptămâni înaintea preconizatului referendum pentru independență, planurile guvernului catalan se clatină. După ce poliția a efectuat o razie în birourile guvernului regional, organizatorii au admis, pentru prima dată, că rezultatul plebiscitul stă sub semnul întrebării. "Este evident că nu vom putea vota aşa cum ne doream, de fapt", a declarat ministrul catalan al Economiei, Oriol Junqueras. Cu toate acestea se aşteaptă ca numeroşi alegători să se prezinte la urne. 

Împotriva raziei, în urma căreia au fost confiscate buletine de vot şi urne şi au fost arestate peste 10 persoane, au demonstrat zeci de mii de spanioli la Barcelona. Controversa în jurul referendumului care ar urma să se desfășoare pe 1 octombrie a generat o criză internă în Spania. Guvernul catalan pledează de ani de zile pentru independenţa regiunii. În acest sens cetăţenii au fost de mai multe ori chestionaţi în privinţa desprinderii Cataloniei de Spania. În 2014, 80% erau în favoarea independenţei deşi, conform estimărilor, doar o treime dintre catalanii cu drept de vot s-au prezentat la urne.

Cu toate că, de data aceasta, nu se ştie sigur dacă majoritatea va mai fi pentru independenţă, iar Madridul a declarat neconstituţional plebiscitul catalan, şeful guvernului regional, Carles Puigdemont, nu renunţă. Pentru a putea organiza referendumul la începutul lunii septembrie, guvernul catalan a trecut prin parlamentul regional o lege prin care Curtea Constituţională spaniolă a fost declarată ilegală. 

Încă din Evul Mediu

Cererea de independenţă nu este nouă. Din secolul X până la începutul secolului al XVIII-lea, regiunea din actualul nord-est al Spaniei forma un stat independent. Începând din secolul al XII-lea alianţele între familiile regale au făcut posibilă uniunea cu regatul Aragonului, iar din secolul al XV-lea cu regatul Castiliei.

Odată cu Războiul Succesiunii Spaniole acest echilibru între regate a luat sfârşit. În 1714 burbonii au cucerit Catalonia dizolvând, ca în multe alte regiuni, instituţiile politice, culturale şi juridice ale catalanilor. Spaniola a devenit limbă oficială în toată ţara, inclusiv în Catalonia. Până la sfârşitul secolului al XIX-lea Catalonia a reuşit, însă, să îşi recâştige încet-încet importanţa şi să cunoască o înflorire economnică şi culturală - lucru care, desigur, a retrezit şi naţionalismul catalan.

"Autonomie" în interiorul Spaniei

Victoria fasciştilor în Războiul Civil a echivalat pentru catalani cu reprimarea oricărui sentiment naţionalist. Dictatorul Francisco Franco a înăbuşit brutal orice tendinţă separatistă inclusiv prin interzicerea limbilor regionale în instituţiile statului, cum ar fi în ca şcoli sau primării. Catalanii au putut readuce în discuţie chestiunea independenţei abia după moartea lui Franco, în 1975. Constituţia democratică din 1978 şi legea privind statutul regiunilor (1979) au făcut posibilă existenţa regiunilor autonome.  

Spanien Wahlzettel für das Referendum nach der Razzia in Terrassa

Buletin de vot pentru planuitul referendum de la 1 octombrie

În 2006 Catalonia şi-a redefinit statutul prin reglementări noi. Acestea prevedeau modificări la nivel instituţional, un nou model de finanţare a bugetului şi obligativitatea fiecărui cetăţean de a stăpâni catalana la fel de bine ca limba spaniolă. În 2010 cea mai înaltă instanţă din Spania a declarat ilegal noul statut al provinciei. Conflictul între conducerea centrală de la Madrid şi guvernul catalan n-a mai putut fi oprit. De-atunci încoace catalanii se dezic tot mai mult de statul spaniol, ies pe străzi şi agită steagul regional.  

Majoritatea nu este pentru independenţă

Alegerile regionale din septembrie 2015 ar putea fi considerate drept prim vot politic valabil în favoarea independenţei. În urma lor la guvernare s-a instalat o coaliţie formată din naţionalişti de stânga şi de dreapta care le-au promis alegătorilor independenţa de Spania deşi Catalonia dispune de o largă autonomie. Catalanii au o poliţie proprie şi competenţe extinse în domeniul sănătăţii, al economiei şi educaţiei. 

Ceea ce le lipseşte catalanilor este supremaţia asupra impozitelor. Adepţii independenţei mai susţin şi că regiunea are propria limbă, propria cultură şi istorie - valori pe care doresc să le apere. Însă catalana este deja limbă de predare în şcoli şi universităţi. Va decide electoratul desprinderea de Spania şi apariţia unui stat independent? Conform unui sondaj realizat la cererea guvernului regional în iunie 2017, doar 41,1% dintre cetăţeni erau pentru separare, iar restul împotrivă. Cu toate acestea, separatiştii ar putea învinge la referendum - apreciază observatorii. Pe de o parte, fiindcă intervenţia dură a Madridului i-ar putea întărâta pe alegătorii până acum moderaţi. Pe de alta, fiindcă separatiştii îşi mobilizează mai bine alegătorii decât tabăra adversă.

Autor: Ines Eisele/CS