Caruselul spaimelor

Spaime, anxietăţi, angoase – acestea sunt stările de spirit generate de emoţionalizarea aşa ziselor consecinţe negative ale liberalizării cu începere de la 1 ianuarie 2014 a accesului pe piaţa muncii din UE şi a cetăţenilor români şi bulgari.

Subiectul umple de mai multe zile încoace coloanele de comentarii ale ziarelor şi încinge spiritele într-atît, încît, crede FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, majorează numărul potenţialilor şi realilor alegători ai unor partide populiste, sau chiar extremiste de dreapta. Fenomenul se poate înregistra deja în Olanda, Franţa, Austria şi nu este exclus ca la apropiatele alegeri pentru Parlamentul European, peste un sfert din mandate să fie deţinute de populişti.

Un recent studiu al Fundaţiei Konrad Adenauer a identificat temele care domină dezbaterile publice la ora actuală: politica de imigraţie şi criticile la adresa UE. Premierul britanic Cameron, intuind că teama iscată de un nou val al aşa zisei migraţii din motive de sărăcie va trage spuza pe turta euroscepticilor din partidul United Kingdom Independence Party, şi-a radicalizat el însuşi discursul. Ceea ce i-a scos din sărite pe liderii de la Bruxelles. Viviane Reding l-a ameninţat pe politicianul de la Londra cu spectrul unei excluderi a Marii Britanii din piaţa integrată a UE, iar comisarul Laszlo Andor a acuzat Londra de isterie, Anglia riscînd să devină ţara slută a Uniunii. Citatul studiu al Fundaţiei Konrad Adenauer recomandă însă Bruxelles-ului să ia în serios temerile cetăţenilor Uniunii, să combată consecvent criminalitatea şi să acorde prioritate protejării victimelor, dar mai ales să aplice consecvent legislaţia în privinţa imigraţiei, ca şi cea a libertăţii de a călători.

Temele stau şi în atenţia miniştrilor de interne din ţările UE întruniţi la Bruxelles, unde ministrul britanic de resort va repeta ceea ce Cameron declarase săptămîna trecută în paginile cotidianului FINANCIAL TIMES. Şi anume, scrie azi hebdomadarul DIE ZEIT, că guvernul său înţelege spaimele cetăţenilor britanici faţă de un nou val de migraţiune din motive de sărăcie, din care cauză legislaţia imigraţiei va fi înăsprită. Ministrul german de interne Hans-Peter Friedrcih va da aprobator din cap la auzul pledoariei colegei sale britanice, explicînd la rîndul lui de ce trebuie împiedicată sosirea de noi profitori cetăţeni ai EU, de pe urma sistemului de ajutoare sociale, în Germania. Ambii politicieni, notează săptămînalul citat, spun cetăţeni ai Uniunii Europene dar se gîndesc la bulgari şi români. Propunerile britanicilor tind spre o renaţionalizare a legislaţiei, ba chiar spre o renunţare la legislaţia în vigoare privind libertatea de a călători şi munci a cetăţenilor Uniunii în oricare alt stat din cadrul acesteia. Statisticile relevă însă că la nivelul UE, 14 milioane de cetăţeni europeni trăiesc într-un alt stat decît în cel în care s-au născut, ceea ce reprezintă doar 3% din totalul populaţiei Uniunii. Comisia UE crede că nu există o relaţie statistică între generozitatea sistemelor sociale şi migraţia în interiorul Uniunii.

Aşa încît, DIE PRESSE consideră nici mai mult nici mai puţin că aşa numitul turism social este o reacţie perfidă la o realitate dată, căreia însă politicienii ezită să-i spună pe nume şi anume că la 1 ianuarie, cînd piaţa muncii în UE devine cu totul permeabilă şi pentru cetăţenii bulgari şi români, membri ai etniei sinti şi roma vor năvăli în occident.

Ziarele germane mai inventariază însă şi alte temeri. Uraganul XAVER, care se abate peste nordul şi estul Germaniei, readuce în memoria locuitorilor catastrofa din 1962 cînd digurile au cedat şi peste 340 de persoane şi-au pierdut viaţa, semnalează DIE WELT. Acelaşi ziar se opreşte asupra luptei împotriva criminalităţii menţionînd o iniţiativă care a fost aplicată în Austria cu succes: încurajarea financiară de către stat a cetăţenilor de a-şi dota locuinţele cu uşi şi ferestre sigure. Un premiu care poate fi croit după tiparul operaţiunii „rabla”, care i-a încurajat pe automobilişti să-şi achiziţioneze autoturisme nepoluante.

O privire mai relaxată asupra sud-estului Europei are cotidianul NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, care publică două ample reportaje ale corespondentului în România. Primul, intitulat Cele două feţe ale morţii, consemnează impresiile lăsate ziaristului de popasul la Săpînţa, cimitirul vesel şi vizita la Memorialul din Sighet. Al doilea text se opreşte asupra mitului lui Dracula. Fictivul personaj creat de Bram Stoker a devenit un as în mîneca turismului românesc.

Editorialiştii privesc cu sporită îngrijorare, în schimb, evoluţia situaţiei din Ucraina ca şi conflictul sino-nipon, cu implicaţii şi pentru Statele Unite, generat de un arhipelag din Marea Chinei de Sud.