1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Caruselul miliardelor

Deocamdată 480 de miliarde – sumă care depăşeşte forţa comună de imaginaţie - atît conţine pachetul de salvare a băncilor, furnizat de guvernul federal. Aritmetica intervenţiei este totuşi presărată de necunoscute...

default

Ce înseamnă 480 de miliarde de euro încearcă să explice cotidianul DIE WELT în articolul de fond de pe prima pagină. Partea imponderabilă a problemei o constituie însă recîştigarea încrederii , reinstituirea acesteia neputîndu-se realiza decît cu preţul unor exorbitante sume de ajutor. Riscul este ca politicienii să nu sesizeze îndeajuns relaţionarea fulminantei sume cu nevoile curente ale cetăţenilor şi astfel se naşte întrebarea formulată în cuprinsul articolului: de ce nu poate fi alocat un miliard de euro bugetului familiei dar li se oferă băncilor o jumătate de bilion de euro? Răspunsul este cît se poate de simplu: jumătatea de bilion de euro nu este destinată confortului bancherilor ci reprezintă colacul de salvare al economiei. Guvernul federal a intervenit ferm şi neaşteptat de rapid pentru a redresa situaţia ceea ce obligă acum atît întreprinzătorii cît şi sindicatele să contribuie la stabilizarea economică şi financiară conchide autorul articolului.

Dar fiindcă germanii preţuiesc mai mult decît orice siguranţa şi stablitatea pagubele colaterale ale pachetului de ajutor sunt deocamdată trecute cu vederea de cetăţeanul de rînd constată FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG tot pe prima pagină.

Deşi măsurile de urgenţă sunt inevitabile, avem dreptul să privim cu ăndoială detaliile pachetului scrie NEUES DEUTSCHLAND contrazicînd astfel parţial impresia enunţată anterior, la fel şi cea că aflarea vinovaţilor nu ar constitui o prioritate, aşa încît ziarul berlinez continuă: De ce doar majoritatea să poarte pe umeri povara pachetului? Cei care au provocat criza sunt cei bogaţi şi superbogaţi ahtiaţi să-şi sporească averile .Un impozit pe avere ar fi deci cît se poate de logic şi ar mai trebui să se stabilească modul în care sectorul bancar va contribui la finanţare.

Reprezentanţii instituţiilor bancare ar trebui să fie mai spăşiţi şi autocritici este de părere AACHENER ZEITUNG completînd ideea: cetăţenii vor sprijini politica Angelei Merkel şi a ministrului de finanţe Steinbrück doar dacă o vor înţelege, dacă-şi vor da seama că ea este justă şi imparţială.

În sfîrşit, din Elveţia cotidianul NEUE ZÜRCHER ZEITUNG apreciază concertarea eforturilor europene pentru ieşirea din criză, impresie confirmată şi de cotidianul danez BERLINGSKE TIDENDE.

Rămîne de sperat-scrie LE MONDE- ca lumea financiară să desluşească mesajul acestui efort comun.

În aceeaşi ordine de idei, ziarul LA CROIX speră ca atunci cînd situaţia se va restabili , reformele, reinstituirea standardelor morale pe pieţele financiare, penalizarea greşelilor ca şi reglementarea mai severă a funcţionării pieţelor financiare, să nu rămînă vorbe în vînt.

La bursa cărţilor cresc valorile cărţii electronice astfel încît în ajunul începerii celui mai mare tîrg de carte din lume, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG pare îndreptăţit să se întrebe dacă nu cumva asistăm la ultima ediţie a unui salon al cărţii în forma ei clasică.Din perspectiva crizei financiare, ziarul recomandă din nou miza pe calitate şi nu pe cantitate şi în domeniul cărţii, altmineri va urma o amară deziluzie.

Ceea ce s-a şi întîmplat în cazul scriitorului ceh de mare succes Milan Kundera care potrivit unor informaţii respinse de autor, s-ar fi făcut vinovat de delaţiune în tinereţe înainte de a emigra din Cehoslovacia comunistă în Franţa. DIE WELT publică un amplu articol pornind de la deziluzionanta dezvăluire , stabilind unele paralelisme cu cazul Grass, care la sfîrşitul adolescenţei fusese înrolat într-un batalion SS dar a trecut sub tăcere decenii la rînd acest episod.