1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Caruselul crizelor

Iranul toarnă gaz pe jăraticul crizei din Orientul Apropiat, în România invalidarea referendumului de către CC nu va tempera lupta pentru putere, iar criza datoriilor poate ajunge şi pe coasta Americii.

Cu o zi înaintea pronunţării verdictului Curţii Constituţionale asupra referendumului de demitere a preşedintelui Băsescu, cotidianul austriac DIE PRESSE trecea în revistă situaţia politică din România. Ziarul focaliza tentativele de intimidare a magistraţilor de către noua putere, despre care şi mass media autohtonă relatase la momentul respectiv, imediat după surprinzătoarea decizie de... amînare a deciziei.

Ziarul reţine că, în componenţa Curţii Constituţionale, majoritatea o reprezintă susţinătorii preşedintelui „suspendat” de către Parlament, după care trece în revistă şi cîteva cazuri de ameninţări, punere sub presiune, şantaj.

Acţiunile la care au recurs guvernanţii spre a influenţa decizia magistraţilor, au stîrnit şi îngrijorarea UE. Deşi premierul Ponta, în mai multe interviuri, a oferit asigurări că va respecta independenţa şi decizia membrilor Curţii Constituţionale, la Bucureşti împroşcarea cu noroi s-a înteţit, relevă în încheiere acelaşi cotidian.

Iranul şi-a înteţit ameninţările la adresa Israelului, agravînd criza din Orientul Apropiat, al cărei viraj spre un conflict internaţional de proporţii este descris de cotidianul LA PRESSE DE LA MANCHE în termenii următori: Cu maximă îngrijorare asistăm la ascuţirea crizelor şi conflictelor în Orientul Apropiat, unde se împletesc atîtea probleme, încît pot duce la o explozie de proporţii, ce ar putea arunca omenirea într-o şi mai mare conflagraţie. Focarul acestui conflict latent îl constituie Iranul şi voinţa acestuia de a fabrica arme nucleare. Faptul că Israelul vrea să distrugă aceste centre iraniene de cercetări nucleare este o componentă a temerii sale de a-şi vedea periclitată securitatea. Dacă Israelul atacă, Iranul se va apăra, iar Siria, susţinută militar de Rusia, va acţiona. Aliaţii Israelului, mai ales Statele Unite ale Americii, vor fi nevoiţi, într-un atare caz, să-şi îndeplinească obligaţiile asumate.

Şi din Germania se fac auzite vocile celor care îndeamnă la o luare în serios a ameninţărilor proferate de Teheran. Astfel, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG recomandă secretarului general ONU, să se deplaseze în Iran şi să repete la faţa locului ceea ce a rostit imediat după ce Ahmadinejad şi-a articulat discursul incendiar. Este atroce şi inadmisibil ca şeful unui stat să jignească un alt stat membru al ONU, (precum Israelul) numindu-l o "tumoare ce trebuie cît de curînd extirpată". In atari condiţii, nimeni nu trebuie să se consterneze cînd Israelul ia în serios fantasmele exterminatoare şi ameninţările Teheranului. Ce-i rămâne Israelului altceva de făcut? se întreabă în final ziarul german.

Şi ce-i rămăne de făcut Angelei Merkel spre a ieşi din dilema aproape hamletiană în care se află în contextul crizei şi anume, cu spatele la zid, cum o vede LA REPUBBLICA. Ziarul italian aminteşte că în Germania nimeni nu mai este dispus să mai scoată din buzunar un euro spre a salva Grecia. Dimensiunea financiară a problemei este derizorie, în schimb, implicaţiile politice şi componentele ei emoţionale sunt copleşitoare. Fiindcă, dacă Merkel acceptă să mai dea odată o mînă de ajutor Atenei, ea îşi periclitează realegerea. Dacă jertfeşte Grecia pe altarul opiniei publice germane, dă o nouă lovitură dură monedei euro, punînd astfel în pericol programul de salvare elaborat de şeful Băncii Centrale Europene. Iată O dilemă, conchide cotidianul citat, care deocamdată pare lipsită de dezlegare.

În răstimp, estimează EL MUNDO de la Madrid, Germania se autoizolează în Europa. În atari condiţii, cum mai pot fi eliminate distorsiunile survenite în dialogul dintre Berlin şi Paris pe marginea crizei monetare Euro? - se întreabă, pe bună dreptate LE FIGARO.

Stringentă rămîne, aşadar, pe mai departe, în vederea soluţionării crizei, elaborarea în comun, de către Merkel şi Hollande a unei strategii şi a unui plan de acţiune, punctează DIE WELT.

Dacă acest plan va fi amînat însă pînă la calendele greceşti, Grecia se va duce de rîpă.

Şi ce va fi după aceea? - se întreabă DER SPIEGEL în ediţia sa online, amintind că fiecare terapie are efecte secundare nedorite, de aceea trebuie aflat leacul cu cele mai puţine urmări negative. Acţiunea de căutare a început.

Dar, concomitent, mai multe publicaţii semnalează riscul ca şi America să se molipsească de virusul european al crizei datoriilor, un risc ce devine tot mai plauzibil.