1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, o şansă istorică

În ajunul semnării mâine a noului Tratat european, conducătorii Uniunii Europene şi eurodeputaţii au proclamat astăzi la Strasburg, în mod solemn Carta drepturilor fundamentale.

default

Hans-Gert Poettering, preşedintele Parlamentului European, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene şi Jose Socrates, premierul Portugaliei şi preşedintele în exerciţiu al Uniunii Europene , la ceremonia de la Strasburg

Ceremonia de proclamare a Cartei a fost puternic tulburată atât de eurodeputaţii de stânga , cât şi de cei de dreapta, partizani ai organizării unor referendumuri de ratificare a Tratatului. În pofida strigătelor din sală, această zi este o dată simbolică în istoria europeană, pentru că drepturile fundamentale fac parte acum într-un mod ireversibil din patrimoniul comun al Uniunii, a afirmat, Jose Socrates, primul ministru al Portugaliei şi preşedintele în exerciţiu al Uniunii Europene. Protestatarii au replicat că ei nu pot ignora opiniile cetăţenilor europeni asupra viitorului Europei. Majoritatea ţărilor în afară de Irlanda care intenţionează să organizeze un referendum, şi-au anunţat intenţia de a ratifica Tratatul pe cale parlamentară, din teama de a nu primi un NU la referendum, aşa cum s-a întâmplat cu fosta Constituţie în 2005, respinsă în Franţa şi Olnda.

Istoria Cartei drepturilor fundamentale

Cu şapte ani în urmă, la Reuniunea la nivel înalt a Uniunii Europene de la Nisa Carta a fost adoptată, dar fără un fond juridic. Odată cu noul Tratat de reformă al Europei celor 27, totul se schimbă însă. Conceput iniţial drept Constituţie, mâine noul Tratat va fi semnat la Lisabona de către şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene şi în doi ani va putea intra în vigoare, dacă va fi ratificat în toate statele membre. În Tratat este ancorată juridic şi Carta drepturilor fundamentale cu 54 de articole, ce oferă cetăţenilor unei Europe din ce în ce mai mari, mai multă protecţie faţă de ce se va decide pe plan politic. În iunie când Germania şi-a încheiat perioada de şase luni de preşedinţie turnantă a Uniunii Euroepne, cancelarul Angela Merkel a declarat că odată cu Carta drepturilor fundamentale, drepturile cetăţenilor faţă de instituţii vor fi întărite. Carta are o bază juridică. Europa va deveni mai democratică. Carta se aplică doar instituţiilor europene, consiului, Parlamentul şi Comisia europeană şi statelor membre în măsura în care acestea aplică dreptul Uniunii.

Majoritatea drepturilor fundamentale sunt cuprinse în constituţiile naţionale

Ele atestă inviolabilitatea demnităţii umane, ca şi interdicţia de a fi discriminat din cauza sexului sau a culorii pielii. Carta europeană a drepturilor omului se referă şi la alte aspecte. Fiecare cetăţean are astfel dreptul să-şi caute de lucru oriunde în Uniunea Europeană sau să profite de serviciile publice ale Uniunii. În cartă este stipulat şi dreptul la condiţii de lucru sigure şi demne, sau accesul la învăţământ, ca şi protecţia datelor personale, pentru a da doar câteva exemple. Se precizează de asemenea dreptul celor handicapaţi şi al persoanelor în vârstă de a putea trăi în mod independent, cu demnitate.

Dacă la nivel naţional o persoană se simte nedreptăţită, pe baza noii Carte ea se poate adresa în justiţie la nivel european. Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg va orienta toate cazurile de acest fel spre Curtea Europeană pentru drepturile omului de la Strassburg. Pentru a evita munţii de plângeri, în practică se vor epuiza mai întâi toate posibilităţile la nivel naţional. Cetăţenii Uniunii trebuie să fie conştienţi de faptul că după eşecul Constituţiei europene, Carta le oferă mult mai multă protecţie, este de părere şi preşedintele Comisiei constituţionale din Parlamentul European, omul politic social-democrat Jo Leinen. De regulă însă sistemul juridic naţional şi constituţia fiecărui stat rămân pentru cetăţeni baza principală pentru plângerile lor.

Marea Britanie şi Polonia au derogare de la Cartă

Deocamdată Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene nu se aplică în Marea Britanie şi Polonia. Mai ales în Marea Britanie există teama ca pe baza Cartei salariaţii să nu revendice drepturi suplimentare, de exemplu să nu mai accepte să lucreze atât de mult ca în prezent. În privinţa Poloniei există o altă teamă, aceea ca poarta căsniicilor între homosexuali să nu fie larg deschisă.