1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Carnavalul iese în stradă

În fiecare an, pe 11 noiembrie, la ora 11 şi 11 minute, în localităţile din sud-vestul Germaniei şi mai ales în metropolele renane, începe "al cincilea anotimp". Cîteva luni mai târziu, carnavalul iese în stradă.

Tradiţia sărbătorii de carnaval îşi are originile în Evul Mediu

Tradiţia sărbătorii de carnaval îşi are originile în Evul Mediu

În acest an, pe 11 februarie, la ora 11 şi 11 minute, primarul oraşului Köln, Jürgen Roters a inaugurat oficial ieşirea carnavalul în stradă. Pînă în aşa zisa "miercure a cenuşii", petrecăreţii deţin controlul asupra spaţiului public. Şi primarul oraşului Düsseldorf, Dirk Elbers nu s-a lăsat mai prejos şi a predat cheia oraşului carnavaliştilor.

Prilej de petrecere şi zile libere - carnavalul paralizează marile oraşe renane

Prilej de petrecere şi zile libere - carnavalul paralizează marile oraşe renane

Cheia oraşului? Desigur. În mod tradiţional, în aşa zisa "joie a muierilor", "Weiberfastnacht", primarii oraşelor predau simbolic, pentru câteva zile, cheia oraşului unei "armate de carnavalişti".

Săptămâna cuprinsă între "joia muierilor" şi "miercurea cenuşii" este sărbătoarea care precede începutul perioadei de post dinaintea Paştelui. Sunt ultimele zile în care credincioşii mai au dreptul să consume carne, lapte şi ouă, să mai bea vin şi bere. În secolul al 13-lea, carnavalul a devenit din ce în ce mai îndrăgit în oraşele din sud-vestul Germaniei, fiind însoţit de dansuri, cântece şi petreceri.

În secolul al 18-lea, interesul pentru carnaval a dispărut aproape în întregime, cel de al "cincilea anotimp" cunoscând o revigorare 100 de ani mai târziu. De-atunci încoace, entuziasmul, pasiunea pentru carnaval în ţinuturile renane, în cele din sud-vestul Germaniei, dăinuie până astăzi.

Punctul culminant al carnavalului: parada cluburilor din Lunea trandafirilor

Punctul culminant al carnavalului: parada cluburilor din "Lunea trandafirilor"

În secolul 21, carnavalul, puternic comercializat, a pierdut bună parte din tradiţiile şi ritualurile sale istorice, devenind însă un important factor economic. Doar în anul 2009 cifra de afaceri a magazinelor specializate în comerializarea produselor de carnaval - costume, măşti, recuzite - s-a ridicat la peste 290 de milioane de euro. În Köln, aşa numita industrie de carnaval crează anual 5000 de locuri de muncă, se soldează, pentru taximetrişti, cu 540.000 de curse suplimentare iar pentru saloanele de coafură şi frizerie, cu 204.000 de frecventări în plus faţă de media curentă. Criza economică internaţională pare a nu afecta, nici de astă dată, plăcerea carnavaliştilor de a-şi achiziţiona măştile şi costumele obligatorii sau de a recurge la noile produse cosmetice, necesare machiajului.

Punctul culminant al carnavalului a fost şi rămîne exuberantul, mult aşeptatul "Rosenmontag", "Lunea trandafirilor", cînd în toate centrele urbane în care se sărbătoreşte carnavalul, milioane de oameni aplaudă şi aclamă, sub ploaia de flori şi dulciuri, lansate din carele alegorice, marea paradă a diverselor cluburi şi asociaţii de carnaval, dintre care unele au fost fondate deja în urmă cu 200 de ani.

Autori: David Scholz/ Maria Pascu
Redactor: Rodica Binder

Vă mai recomandăm