1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Care va fi politica viitorului şef al Casei Albe faţă de Irak?

Principala întrebare care se pune e dacă trupele americane staţionate în Irak ar trebui retrase sau nu.

default

Protestele adversarior războiului din Irak la cinci ani de la începerea intervenţiei militare

John McCain, Hillary Clinton şi Barack Obama vorbesc mult despre războiul din Irak şi la prima vedere poziţiile lor par a fi foarte clare. Democraţii Clinton şi Obama pledează pentru retragerea militarilor americani, în timp ce republicanul McCain se pronunţă pentru menţinerea trupelor în Irak atâta vreme cât e nevoie. Dar care este exact strategia candidaţilor la preşedinţia Statelor Unite?

John McCain, veteran de război şi susţinător al intervenţiei militare din Irak, critică poziţia candidaţilor democraţi prezentând electoratului un scenariu al groazei vorbind de „capitulare”, de intenţia democraţilor de a se „preda”. O retragerea militară din Irak ar echivala pentru McCain cu o victorie a organizaţiei teroriste Al Qaeda şi a Iranului şi cu o înfrângere dureroasă a superputerii americane. Din acest motiv senatorul în vârstă de 71 de ani a susţinut ideea suplimentării trupelor din Irak, convins fiind că înainte de toate trebuie asigurată securitatea în zonă. McCain pledează pentru o prezenţă militară pe termen lung în Irak şi încearcă să convingă electoratul că unicul ţel posibil al Americii în Irak este victoria.

Întrebarea care se pune e cum ar putea arăta o victorie a Statelor Unite în Irak? Câte vieţi omeneşti, câţi bani ar costa o atare operaţiune? Şi cât timp ar dura? La astfel de întrebări răspunsul senatorului republican rămâne destul de vag. Candidaţii democraţi la preşedinţie nu vorbesc de o victorie ci promit retragerea trupelor din Irak. Barack Obama propune o retragere militară până la finele anului 2009. Adversar de la bun început al războiului, Obama vrea să determine în schimb diferitele grupări politice şi religioase din Irak să ajungă la un compromis şi speră totodată să obţină rezultatel buen prin negocieri cu state vecine precum Iranul, Siria sau arabia Saudită. Nici Obama nu explică însă concret, cum ar urma să se desfăşoare această strategie şi declară că pe parcurs situaţia ar putea să se schimbe. Există aşadar posibilitatea ca democratul să consideră ceva mai târziu totuşi necesară prezenţa americană în Irak?

Hillary Clinton promite să înceapă operaţiunile de retragerea deja în decurs de 60 de zile de la preluare a mandatului pentru a le încheia eventual într-un singur an. E vorba însă doar de militarii activi. Clinton are de gând să menţină trupe în Irak pentru a asigura protecţia ambasadei americane, pentru pregătirea forţelor irakiene sau în vederea combaterii terorismului. Nici Obama nici Clinton nu pot spune foarte limpede când vor pleca ultimii militari americani din Irak.