Care va fi politica monetară a BCE? | Economie | DW | 25.01.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Care va fi politica monetară a BCE?

Mario Draghi evoluează pe muchie de cuţit. Dar pentru şeful BCE aceasta a devenit deja obişnuinţă. Draghi trebuie în aşa fel să-şi aleagă cuvintele, încât să nu provoace false aşteptări pe pieţele de capital.

Deutschland Neuer 50-Euro-Schein soll sicherer gegen Fälschungen sein | Mario Draghi (Reuters/K. Pfaffenbach)

Mario Draghi

Actorii din piaţă dau deja semne de nervozitate. Banca emitentă FED din SUA a iniţiat deja din toamna anului trecut măsuri de întărire a politicii sale monetare. Dar Banca Centrală Europeană (BCE) se menţine pe poziţia conform căreia evoluţiile din Europa nu justifică nicio schimbare a politicii monetare. Totuşi, între timp, semnele unei asanări a conjuncturii economice în zona euro devin tot mai evidente. De aceea, concerne cum ar fi Allianz consideră că a venit timpul ca BCE să-şi modifice semnalele pe care le emite, evidenţiind datele favorabile. Astfel, indicele managerial de achiziţii pentru industrie şi prestări de servicii în zona euro a crescut în ianuarie la 58,6 puncte, ceea ce reprezintă un record neegalat din iunie 2006.

Avalanşa monetară a BCE produce efecte pozitive?

Creşterea din zona euro nu se datorează Germaniei sau Franţei ci evoluţiilor din alte ţări. "În trecut creşteri atât de mari ale indicelor manageriale de achiziţii se suprapuneau unei creşteri a PIB-ului real cu mai bine de trei sferturi de procent în comparaţie cu trimestrul precedent", a explicat Christoph Weil, economist al Commerzbank. De aceea, creşterea ar putea fi chiar mai mare decât s-a prognozat. Politica monetară expansivă a BCE se regăseşte tot mai pronunţat în economia reală. Dar mai ales în ţările sudice ale zonei euro şomajul a fost până acum destul de ridicat, ceea ce a slujit BCE drept argument pentru a continua achiziţiile de obligaţiuni de stat, afirmă Peter Bofinger, profesor la Universitatea Würzburg şi membru al Consiliului de experţi pentru analizarea evoluţiei economice din Germania.

În condiţiile unei creşteri atât de robuste nici aprecierea monedei euro nu ar trebui să constituie un impediment. "Acest efect negativ ar trebui să fie anulat de cererea dinamică existentă la nivel mondial", crede economistul Weil. Iar această cerere stimulează pe termen mediu inflaţia.

Controversă între experţi

Acesta ar fi un semal pozitiv. Fiindcă într-o astfel de situaţie, BCE ar putea pune capăt încă în cursul acestui an achiziţiilor de obligaţiuni. Dacă inflaţia se va apropia de valoarea-ţintă stabilită de BCE, mai precis cu puţin sub doi la sută, achiziţiile de obligaţiuni s-ar putea încheia în septembrie, consideră Bofinger.

Dar politica monetară rămâne deocamdată expansivă, consideră Lars Feld, economist şi profesor la Universitatea Freiburg. El are o "oarecare nădejde" că se va anunţa către sfârşitul anului încetarea achiziţiilor de obligaţiuni. Dar pentru a se ajunge din nou la creşteri ale dobânzilor este necesară o continuare a trendului economic ascendent până în 2019. Şi Marcel Fratzscher, directorul Institutului German pentru Studii Economice (DIW), crede că din momentul stopării programului de achiziţii de obligaţiuni va mai dura un an, poate un an şi jumăte, până la o majorare treptată a dobânzilor. "E nevoie de răbdare", a recomandat el.

Deutschland ECB-Präsident Mario Draghi und Bundesbank Präsident Jens Weidmann (picture-alliance/AA/M. Kaman)

Şeful BCE, Mario Draghi şi şeful Bundesbank, Jens Weidmann

Weidmann versus Draghi

BCE ar trebui însă măcar să dea de înţeles, cu prudenţă, că intenţionează să-şi reîntărească politica monetară. După ce BCE a reflectat în cadrul ultimei şedinţe a consiliului de administraţie asupra modificării, deja în primele luni ale acestui an, a terminologiei folosite în cadrul conferinţelor de presă, pieţele financiare au reacţionat iniţial cu spaimă, fiindcă anticipau o reîntărire neaşteptat de rapidă a politicii monetare. De aceea Draghi se află în faţa unui număr complicat de echilibristică, potrivit lui Kristian Tödtmann, responsabil în cadrul Dekabank.

Din martie 2015, BCE cumpără obligaţiuni în stil mare. Iniţial, în valoare de 80 de miliarde, apoi de 60 de miliarde, iar de la începutul anului în valoare de 30 de miliarde lunar. Acest program de achiziţii urmează să ia sfârşit în a doua parte a anului, dar până acum nu a fost fixată o dată concretă. Preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann, pledează pentru finalizarea sa în septembrie, dar nu a reuşit să convingă majoritatea Consiliului BCE de această necesitate.

Autoare: Brigitte Scholtes/ia