1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Care pe care?

Cine a câştigat duelul tv al candidaţilor de vârf din Germania? Cine va conduce în continuarea arhivele Stasi? Care va fi deznodământul războiului din Irak? Dar al conflictului provocat de ambiţiile nucleare militare ale fundamentaliştilor islamici iranieni?

Cât de importantă şi utilă nu doar pentru victimele regimurilor comuniste rămâne studierea dosarelor pe care li le-au întocmit poliţiile politice de felul securităţii româneşti reiese indirect din elogiile publicate azi de ziarele Die Welt din Berlin şi Suedeutsche Zeitung din Muenchen la adresa şefei aşa-numitului oficiu Gauck. E vorba de echivalentul german al CNSAS – prima instituţie de acest fel din fosta lume comunistă. Die Welt reliefează interesul enorm care se menţine printre victimele comunismului pentru studierea acestor dosare, şi competenţa cu care Marianna Birthler a reuşit să conducă ani la rând oficiul german de studiere a arhivelor securităţii comuniste estgermane, STASI. La rândul său, ziarul muenchenez relevă că, în Germania, „nu mai puţin de un milion şi jumătate de oameni şi-au consultat în ultimii dosarele din 1992 încoace”. Ziarul de stânga din Bavaria deplînge, ca şi Birthler, „persistenţa tentativelor de cosmetizare a crimelor comuniste şi încercările de zugrăvire a cercetării arhivelor poliţiei politice drept agresiune colonialistă asupra biografiilor esteuropene”. E vorba fireşte de biografiile turnătorilor, delatorilor şi securiştilor. In răstimp, cotidianul conservator berlinez solicită menţinerera Mariannei Birthler în funcţie şi după o posiblă trecere a conservatorilor la cârma Germaniei.

Ziarele apusene consacră în continuare spaţii ample eventualităţii acestei schimbări de putere din perspectiva recentului duel televizat dintre liderii stângii şi dreptei germane, în speţă cancelarul Schroeder, care-i reprezintă pe social-democraţi şi Angela Merkel, şefa Uniunii Creştin Democrate.

Multe comentarii se dedică şi consecinţelor uraganului Katrina, iar în acest context atacurilor la care e supus preşedintele american George Bush din pricina întârzierii ajutoarelor acordate sinistraţilor din sudul SUA.

Ziarul german Neue Osnabruecker Zeitung regretă generozitatea cu care Rusia şi China comunistă le-au oferit fundamentaliştilor islamici iranieni „un hap numai bun să le sporească potenţa”, Moscova şi Beijingul refuzând să accepte traducerea mulahilor în faţa Consiliului de securitate ONU din pricina programului lor nuclear militar. Din ziar aflăm şi ce anume se ascunde în spatele acestui refuz. „Putin nu mai vede în faţa ochilor decât afacerile lui cu arme şi petrol, nu şi pericolul unei curse a înarmărilor atomice în Orientul Mijlociu”. Decizia Moscovei şi Beijingului transformă în deriziune tentativele diplomatice ale europenilor de a-i convinge pe iranieni să renunţe la ambiţiile lor nucleare. Cu atât mai mult cu cât noul preşedinte al Iranului, „Ahmadinedjad e un extremist dar nu şi-un prost, şi ştie bine că, atâta vreme cât marile puteri membre ale Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite nu vorbesc cu un singur glas, regimul său îşi poate continua imperturabil leapşa pe care o joacă de mult cu Oficiul Internaţional Pentru Eenergie Atomică”.

După ce ne-a anunţat acum 15 ani că istoria a luat sfârşit odată cu prăbuşirea sistemului sovietic, Francis Fukuyama îşi mai riscă odată reputaţia comiţînd un amplu articol în ziarul berlinez Die Welt. Potrivit lui, războiul din Irak, produsul unei decizii luate de neoconservatorii americani cu sprijinul naţionaliştilor izolaţionişti de peste ocean ar fi fost inutil. Fukuyama se întreabă „dacă acest război mai poate fi câştigat”..., devreme ce „propensiunea pentru un angajament în zonă e limitat printre americani”. Potrivit lui, o eventuală înfrângere a Americii ar fi catastrofală, întrucât de rezultatul acestei confruntări ar „depinde întreaga politică externă americană”.

Dar cine a câştigat duelul dintre candidaţii de vîrf germani la alegerile de la 18 septembrie? In funcţie de opţiunile lor proprii, analiştii oferă în continuare estimări dintre cele mai contradictorii. Ziarul de stânga Frankfurter Rundaschau e convins că „Schroeder s-a dovedit mai bun”, dar constată că social-democraţii n-au motive să fie mulţumiţi, întrucât campania lor rămâne grevată de însăşi decizia cancelarului de a declanşa alegeri anticipate: această hotărâre, scrie ziarul, „a echivalat cu admisia şeful executivului că, deşi mai deţine funcţia supremă a pierdut de mult puterea”. Sueddeutsche Zeitung din Muenchen relevă că apariţia pe scena politică a disidenţei de stânga social-democrate, în frunte cu excomunistul Gysi şi fostul lider al PSD, Oskar Lafontaine, riscă să schimbe profund componenţa viitorului parlament şi a viitorului guvern. Impiedicând o alianţă guvernamentală creştin-democrat-liberală, s-ar putea să asistăm la formarea unei coaliţii cu participarea social-democraţilor, ecologiştilor şi liberalilor, prevede cotidianul din Muenchen. Ziarul berlinez Die Welt ia peste picior pretenţia ambelor mari partide germane de a fi obţinut şi una şi alta victoria în această dispută televizată. Ziarul e sigur că duelul s-a încheiat printr-o remiză, şi, deci două victorii, care, dat fiind considerabilul avantaj iniţial al cancelarului, înseamnă de fapt zdrobirea actualului deţinător al funcţiei executive supreme.

  • Data 06.09.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B13w
  • Data 06.09.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B13w