1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Caracatiţa corupţiei

Direcția Națională Anticorupție a prezentat recent bilanțul instituției pe anul 2013, anul în care presiunile publice la adresa procurorilor au înregistrat "un trend puternic ascendent", cum susţine procurorul şef DNA.

Peste 1000 de persoane au fost condamnate definitiv în baza rechizitoriilor întocmite de procurorii DNA, cu 41% mai multe decît în 2012. Dintre acestea, peste 300 au avut funcții de conducere, control, demnități publice. Astfel, au fost trimiși în judecată 6 miniștri și parlamentari, 5 președinți și vicepreședinți de consilii județene, 34 de primari și viceprimari, 25 de magistrați, 19 avocați, 10 directori de companii naționale. Valoarea prejudiciului în toate aceste cauze este estimată la 250 milioane de euro.

Plecînd de la această situație, voi prezenta în continuare un studiu de caz. Zilele trecute procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva fostului președinte al Consiliului Județean Argeș, Constantin Nicolescu, a deputatului PSD Mircea Drăghici și a peste 40 de primari și viceprimari din Argeș, majoritatea membri ai PSD, pentru un prejudiciu de peste un milion de dolari din bani publici.

Nicolescu și Drăghici sînt acuzați că s-au folosit de influența sau autoritatea funcției pentru obținerea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, iar în sarcina primarilor s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu.

Schema scurgerii banilor publici în buzunarele celor urmăriți penal de procurori este simplă. O firmă apropiată deputatului Drăghici a încheiat contracte de consultanță, elaborare de strategii locale și cereri de finanțare cu consiliile locale ale primăriilor respective. Dintr-un comunicat al DNA rezultă însă că majoritatea contractelor nu se justifică, pentru că deși au fost achitate, nu au fost în nici un fel valorificate, altfel spus au fost plătite niște hîrtii de pe urma cărora comunitățile nu au avut nimic de cîștigat.

Iată un exemplu de cum funcționează caracatița corupției la nivelul unui județ și cum un președinte de consiliu județean trage după el în justiție jumătate din primarii județului. Aceeași caracatiță funcționează și în cazul mobilizării la vot, prin exercitarea presiunii șefului consiliului judeţean asupra primarilor. Ajungem astfel la problema de fond, anume la dependența primarilor de conducerea județeană, în absența unei reale autonomii locale. Sînt comune înstărite, care au și o mică industrie pe raza lor și care pot să se autofinanțeze, dar sînt și multe comune sărace, care au nevoie de fonduri de la județ. Corupția apare acolo unde sînt distribuite fonduri publice, de regulă după criterii politice.

Nu întîmplător Ministerului Dezvoltării condus de Liviu Dragnea i-au fost alocate cele mai mari fonduri din buget, avînd în vedere că sîntem într-un an electoral. Este de urmărit cît vor mai primi acum primarii liberali, după ce PNL a ieșit de la guvernare. Pentru că distribuirea fondurilor publice este cheia prin care un partid aflat la putere, în cazul de față PSD, își asigură mobilizarea la vot a electoratului și ștampila pe sigla proprie.

O bună parte din patul germinativ din care crește corupția ar putea să dispară în situația în care autonomia locală ar deveni o preocupare prioritară a politicienilor din toate partidele. Dar adevărul e că atît politicienilor de la vîrful partidelor, cît și "baronilor" și primarilor le convine actuala stare de fapt, în care de la șeful guvernului în jos fiecare are partea lui de beneficii, politice și materiale. Unii ajung pe mîna justiției, dar cei mai mulți sînt protejați în continuare de caracatița corupției.