Capitalismul - luat sub lupă de filozofi şi antropologi

Într-un foarte recent interviu acordat cotidianului HANDELSBLATT, după toate cele întîmplate, în plină criză a datoriilor şi a spaţiului monetar euro, filozoful Peter Sloterdijk, autor între altele al unui tratat despre "Interstiţiile capitalului mondial" avansează teza potrivit căreia "ultima ratio" a statelor nu ar mai fi tunurile ci falimentul. El pledează pentru o nouă etică în criza mondială a încrederii, recurge la figuri de stil memorabile, precum aceea că guvernele amanetează aerul de deasupra teritoriului statal, aer pe care băncile îl trag adînc în piept.

Într-un alt interviu, acordat revistei WIRTSCHAFTSWOCHE, filozoful la modă crede că termenul „capitalism” devine „o vocabulă belicoasă în discursul perdanţilor".

Cine sunt aceştia se ştie de cînd lumea, mai exact de 5000 de ani încoace, susţine antropologul american David Graeber, în ultima sa carte intitulată „Debt”- o istorie a datoriilor şi îndatorărilor.Autorul crede, în baza unor incontestabile dovezi istorice,că imposibilitatea achitării datoriilor duce la revoluţii şi războaie. Scrierea a intrat imediat în bibliografia obligatorie a teoreticienilor noilor mişcări anticapitaliste, încă inofensive, ivite ca ciupercile după ploaie în urma crizei din 2008.

David Graeber, fost profesor la Universitatea de elită Yale, pînă în 2007, predă acum la Goldsmiths-College din Londra. Este o figură controversată a mediilor academice americane. Se consideră neînregimentat în nici o tabără, pe scurt, un „anarhist”, în sensul nobil şi intelectual al termenului, aplicabil şi nonagenarului Stefan Hessel, autorul celor două manifeste „Indignaţi-vă” şi „Angajaţi-vă”. Ambii sunt corifeii intelectuali ai mişcării „occupy”, căreia, din păcate, îi lipseşte încă un program politic coerent.

Cartea lui Graeber nu este o scriere propagandistică sau agitatorică, ci o panoramare critică a milenarei istorii a relaţiilor dintre datornici şi creditori. Luînd în calcul şi sensul moral al termenilor, antropologul american explică primejdia existenţială pe care o prezintă sporirea exorbitantă a datoriilor atunci cînd creditorii se finanţează ei înşişi prin datorii pe care nu le mai pot achita. Or, aşa ceva se întîmplă ori de cîte ori este nevoie „să faci datorii spre a trăi o viaţă care să fie mai mult decît o supravieţuire”.

Revista DER SPIEGEL a publicat în avanpremieră un fragment din masivul tratat al antropologului american sub moto-ul următor: „Dacă datorezi unei bănci o sută de mii de dolari, eşti în mîinile ei, dacă îi datorezi o sută de milioane de dolari, ea îţi aparţine.”

În demonstraţia pe care Graeber o face pornind de la paradoxala premisă, există un argument cheie: „banii reuşesc să transforme aspectul moral al datoriei în impersonală iscusinţă matematică, justificînd astfel lucruri şi situaţii care altminteri ar fi scandaloase şi incorecte.”

Una din consecinţele acestei performanţe negative ar fi următoarea: „fiecare sistem care reduce omenirea la cifre, poate fi ţinut în frîu numai prin forţa armelor, fie săbii şi ciomege, fie avioane teleghidate care lansează bombe inteligente.”

Cît despre capitalismul american, scrie Graeber acesta s-ar fi „militarizat.” Ceea ce, deduc unii analişti, nu implică şi o disciplinare a capitalismului financiar, care s-a dezlănţuit după dispariţia sistemului comunist, resimţit ca decenii la rînd ca o ameninţare.

Care este viitorul capitalismului? Faza sa actuală este una post şi sunt suficiente temeiuri pentru ca în curînd el să nici nu mai existe- crede Graeber.Este foarte posibil ca următoarea generaţie să nu mai aibă parte de el în forma sa actuală sau poate, chiar deloc.

Dar, dată fiind aşa-zisa „apropiată dispariţie a capitalismului", reacţia cea mai frecventă, inclusiv printre adepţii stîngii, este frica. "Ne agăţăm de ceea ce există acum fiindcă nu ne mai putem imagina altă alternativă decît una şi mai rea decît sistemul dat".

Or, această alternativă (poate duce mai departe ideea, pe cont propriu, cititorul textului lui David Graeber, publicat în DER SPIEGEL) ar putea fi actualul sistem chinez: hibridizarea unei dictaturi politice totalitare cu excrescenţele unui capitalism ieşit din balamale, nu foarte îndepărtată de sumbra viziune orwelliană din romanul ” 1984.”

În plină criză a datoriilor, în pragul unui nou an încărcat de profeţii negre, detestabila ipoteză pare, din păcate, suficient de plauzibilă.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Petre M.Iancu