Capcana „amendamentului Lupu” la Constituţia R.Moldova

Reforma constituţională este iniţiată pe fondul crizei politice legate de imposibilitatea alegerii noului şef al statului.

Nu doar comuniştii sunt nemulţumiţi de ideea schimbării Constituţiei Republicii Moldova. Liderul PD, ex-comunistul Marian Lupu, singurul candidat la Preşedinţie, pledează doar pentru introducerea unui amendament la Constituţie care să permită ca şeful statului să poată fi ales cu majoritate simplă de către legislatori.

„Să fie menţinută aceeaşi modalitate de alegere a şefului statului de către Parlament, dar să fie redus numărul de voturi necesar pentru alegerea preşedintelui”.

Politicienii spun că aceasta ar fi o soluţie pentru a evita o repetare a crizei politice actuale pe viitor. Adică, în perspectivă, preşedintele ar urma să fie ales cu 51 de voturi ale deputaţilor din totalul de 101. Dacă nu se schimbă raportul de forţe şi actuala coaliţie de guvernare rămâne bine sudată, scenariul se poate încununa cu succes. Dacă, însă, Alianţa pentru Integrare Europeană se rupe sau dezamăgeşte, pericolul revanşei comuniste devine iminent.

Potrivit unui sondaj făcut public de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, raportul de forţe dintre comunişti şi toate componentele actualei coaliţii de guvernare luate la un loc este de 33% la 35% în favoarea Alianţei. Adică, diferenţa este de numai 2%. Dacă luni, 7 decembrie, la alegerile prezidenţiale repetate, cel puţin 8 deputaţi comunişti nu vor vota pentru alegera lui Marian Lupu în funcţia de preşedinte, actualul Legislativ de la Chişinău va fi dizolvat.

În aceste condiţii, în 2010 vor fi organizate noi alegeri parlamentare anticipate. Dacă rămâne la fel de puternic, pe fondul plictiselii electoratului, Partidul Comuniştilor poate reveni la putere şi, profitând de „amendamentul Lupu”, va putea să-şi aleagă preşedintele în Parlament, cu majoritate simplă.

Iată de ce, pentru a evita acest pericol, preşedintele interimar al Republicii Moldova, liderul PL, Mihai Ghimpu, insistă asupra scrierii unei noi Constituţii, care să fie supusă votului popular şi care să prevadă alegerea şefului statului de către popor. În acest sens, Mihai Ghimpu a emis deja un decret prin care a instituit o comisie care va lucra la reforma constituţiei. Comuniştii sunt alarmaţi, deoarece se tem că din noua Constituţie vor dispărea articolele care proclamă „limba moldovenească” limbă de stat în Republica Moldova şi articolul referitor la neutralitatea permanentă a statului.

Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a precizat că s-ar putea ca, pentru a nu crea tensiuni politice, în noua constituţie să nu fie scrisă denumirea limbii vorbite în Republica Moldova:

„Nu este pentru nimeni un secret că eu vorbesc limba română. Dacă vom constata că apare o problemă – mai bine nu vom scrie nimic. Vom scrie doar că limba oficială este stabilită prin lege organică. Şi punct! Pentru mine este foarte important să nu avem prevederi contrare adevărului şi ştiinţei”.

În ceea ce priveşte caracterul neutru al statului, proclamat prin Constituţie, Ghimpu a spus că această prevedere va rămâne, dar temporar:

„Trebuie să pornim de la faptul că în programul de activitate al Alianţei pentru Integrare Europeană e scris că Republica Moldova este stat neutru. Aceasta înseamnă că cele patru componente ale Alianţei au pus la bază norma constituţională. O să vină ziua când UE o să spună: - Dragi moldoveni, doriţi în UE? Păi intraţi în NATO şi apoi discutăm”.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău
Redactor: Ovidiu Suciu