1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Canalul Bîstroe: între indiferenţa Ucrainei şi erorile diplomaţiei române

Kievul a început săpăturile pentru canalul Dunăre - Marea Neagră fără să anunţe Bucureştii. Dar Bucureştii, deşi au ambasadă la Kiev şi consulate la Odessa şi Cernăuţi, au aflat despre şantier a doua zi, din presă.

Dunărea, înainte de perturbarea eco-sistemului

Dunărea, înainte de perturbarea eco-sistemului

Fără un anunţ prealabil, ca să nu mai vorbim despre eventuale consultări cu părţile interesate sau despre vreo analiza detaliată a unor studii de impact ecologic autorizate, oficialităţile de la Kiev au lansat, pe 11 mai, lucrările de construcţie a unui canal navigabil de mare adîncime în zona braţului Bîstroe, zonă protejată ca monument al naturii în cadrul parcului natural Delta Dunării – parte a patrimoniului UNESCO. Gestul autorităţilor ucrainene a iritat comunitatea internaţională, în special organismele şi organizaţiile implicate în protecţia celui de-al doilea areal umed din Europa, instituţii care, asemeni statului român, au aflat despre demersul Kievului abia a doua zi după declanşarea lucrărilor, din presă.

Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării, World Wild Fund sau BirdLife International se pot eventual simţi jignite de maniera neoficială prin care au primit informaţia. Situaţia stă, însă, altfel în cazul diplomaţiei române. Cadrul legislativ bilateral încă maleabil, statutul internaţional oscilant al Kievului dar, mai ales, experienţa trăită în cazul platformei continentale din zona Gurilor Dunării prin transformarea, de către Ucraina, a rezervaţiei Insula Şerpilor în parc industrial, nu au avut darul de ridica gradul de vigilenţă a oficialilor de la Bucureşti. Iar Ministerul român de Externe ar trebui să-şi pună serioase întrebări cu privire la eficienţa activităţii unei reprezentanţe diplomatice incluzînd o ambasadă şi două consulate generale. În comunicatul oficial al diplomaţiei de la Bucureşti se vorbeşte despre îndatoririle Kievului – iar formularea poate fi interpretată şi ca o scuză pentru lipsa de profesionalism a trimişilor României într-o ţară cu care, iată, vecinătatea este aproape sinonimă cu disensiunile.

”Diferite instrumente internaţionale la care Ucraina este parte prevăd obligaţia părţii ucrainene de a transmite părţii române toate informaţiile relevante privind executarea unor lucrări în zona apelor de frontieră, de natură să modifice regimul de scurgere sau condiţiile de calitate ale acestora înainte de începerea lucrărilor respective”, ne-a declarat Bogdan Mănoiu, purtătorul de cuvînt al Ministerului român de Externe, citînd comunicatul oficial. Dincolo de aceste formulări rigide se află, aşa cum ne-a precizat şi Mănoiu, o rezoluţie prin care Comisia Dunării solicită Ucrainei să nu înceapă lucrările fără efectuarea unui studiu de impact asupra mediului înconjurător din zona Deltei Dunării. Oksana Osadce este reprezentanta uneia dintre grupările ecologiste active în Ucraina, UTOP, şi ne-a povestit cum studiul a fost efectuat de mai multe ori pînă cînd s-au găsit experţi în mediul înconjurător care să elaboreze un document favorabil intenţiilor Guvernului de la Kiev: ”Vrem să obţinem copii după toate documentele, să le verificăm şi să identificăm punctele în care legislaţia privind protecţia mediului a fost încălcată. Din cîte ştim noi, concluziile studiului de impact nu puteau fi pozitive".

Nici reprezentanţii celebrei organizaţii World Wild Fund (WWF) nu deţin informaţii concrete despre efectele construcţiei canalului în rezervaţia Bîstroe, însă Michael Baltzer, director de conservare în programul Dunăre – Carpaţi al WWF apreciază că ”un număr de convenţii internaţionale la care Ucraina este parte şi o serie de proceduri juridice au fost încălcate”. Chiar dacă, la rîndul său, nu dispune de toată documentaţia, Philip Weller, secretarul executiv al Comisiei Dunării, acuză Kievul: ”Deocamdată pot spune că cel puţin spiritul convenţiilor internaţionale nu a fost respectat de către Ucraina. E posibil, însă, ca un jurist să constate că nu doar spiritul ci şi baza acordurilor să fi fost încălcate”. Weller ne-a vorbit despre consecinţe deopotrivă ecologice şi economice ale proiectului ucrainean, cum ar fi, de exemplu, creşterea vitezei Dunării, ceea ce poate face ca aluviunile ce se depun de obicei pe braţurile Deltei să ajungă, de fapt, în mare. Despre alte consecinţe i-am cerut părerea lui Dan Hulea, preşedintele Societăţii Ornitologice Române, partenerul din România al BirdLife International. ”O mare parte a păsărilor ce cuibăresc în Deltă vor avea de suferit”, a apreciat Hulea, completînd: ”Va avea impact şi asupra păsărilor care doar traversează Delta, în timpul migraţiei din partea nordică, dinspre Rusia, către Africa. Şi, fără îndoială, şi speciile ce iernează în Deltă vor fi afectate”.

Iniţial, Kievul a încercat să lanseze proiectul cu un antreprenor olandez. Din raţiuni necunoscute, constructorul olandez s-a retras. În prezent, efectuarea lucrării a revenit concernului german Josef Möbius. Încercările de a lua legătura cu responsabilii companiei s-au soldat mereu cu acelaşi rezultat: ”lipsesc persoanele în măsură să vă dea lămuriri”.

Nu vrem să încheiem fără a reveni la discuţia cu purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe de la Bucureşti, Bogdan Mănoiu. L-am întrebat dacă nu crede că oficialii de la Kiev au profitat de concediul fără plată a şefului diplomaţiei de la Bucureşti. ”Acţiunea autorităţilor de la Kiev se poate preta la orice fel de speculaţie, însă”, a replicat Mănoiu, ”nu aş merge pe ideea că, într-adevăr, în strategia autorităţilor de la Kiev s-a interpretat angajarea domnului Geoană în campania electorală ca un moment de slăbiciune care poate fi speculat”.

  • Data 13.05.2004
  • Autoare/Autor Cristian Ştefănescu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B38q
  • Data 13.05.2004
  • Autoare/Autor Cristian Ştefănescu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B38q